Stiri

Când copiii devin părinți…

Social 03.08.2013 10:22 Vizualizări

2520

Nașteri // Anual, 500 de minore nasc copii fără a fi căsătorite, numărul avorturilor nedeclarate la această vârstă fiind de trei-patru ori mai mare

Polina Cupcea

La vârsta când ar trebui să citească romanele lui Jules Verne sau să tragă cu coada ochiului pe la vitrinele magazinelor cu rujuri, ele cresc copii. Multe dintre adolescente nici nu înțeleg ce li se întâmplă, zicând că s-a umflat burta sau, și mai trist, acestea mai preferă să se joace cu păpușile.

Nașterile printre adolescentele de 15-16 ani rămân a fi una dintre cele mai grave probleme în sănătatea reproductivă, R. Moldova ocupând locul cinci în Europa la acest capitol. Anual, 500 de fete nasc copii fără a fi căsătorite, numărul avorturilor nedeclarate la această vârstă fiind de trei-patru ori mai mare.

A aflat în luna a patra că este însărcinată

Elena a născut în clasa a X-a, acum câțiva ani. Când a adus pe lume un băiețel de 3,2 kilograme, tocmai se pregătea pentru teza la istorie. Pentru săteni nu era un fapt divers, dar îi tot frământa întrebarea: „Cum de mama Elenei nu a întreprins nimic, când este cea mai bună soră medicală din sat?”.

„Am înțeles că voi avea un copil abia peste patru luni de sarcină, când ciclul nu a mai venit, iar eu am simțit că cineva se mișcă în pântece. Nu știam ce să fac. Am vorbit cu iubitul meu, iar el mi-a reproșat că copilul nu este al lui. Atunci am decis să păstrez copilul ca să-i demonstrez că nu are dreptate”, mărturisește fata.

Nu s-a mai întors la școală

Tânăra povestește că mamei i-a spus când era în luna a șaptea. „Nu mi-a zis nimic. Două zile nu ne-am vorbit. Apoi, m-a luat de mână și mi-a spus că se bucură mult că va avea un nepot sau o nepoată”, spune Elena.

Colegii Elenei nici nu bănuiau că ar fi însărcinată. „Sincer, credeam că s-a îngrășat, purta mereu haine largi și era veselă și plină de viață. După ce a lipsit două zile de la școală, am aflat cu toții că a născut un băiețel. Noi am așteptat-o în anul următor la studii, dar nu a mai venit. Probabil, îi era rușine de profesori”, povestește o colegă de-a Elenei.

Tânăra muncește acum în Rusia. La trei luni vine acasă ca să-și vadă odrasla, care a rămas în grija mamei. „Laurențiu este fericirea mea cea mai mare. Vara îl iau la Moscova. Ne-am întâlnit cu tatăl lui într-o zi la poartă, pentru că suntem vecini. S-a făcut că nu ne vede, dar nici eu nu m-am arătat interesată de el”, spune tânăra mămică.

Copilele nu sunt pregătite să fie femei

Psihologii explică că o sarcină la o vârstă fragedă, de cele mai multe ori, are un impact negativ atât asupra sănătății fizice și mentale a mamei, cât și a viitorului copil. „Este foarte dificil să-şi asume rolul de mamă. Aceasta nu are un statut determinat, mă refer la faptul că nu a terminat școala și nici nu poate să muncească. Nu este pregătită nici financiar și nici psihologic să crească un copil. Plus la toate, din punct de vedere fizic, adolescentele riscă să nască copii cu dizabilităti”, explică psihologa Eugenia Godoroja.

În lipsa unei consilieri de specialitate, riscul abandonării copilului de către mamă creşte, la fel şi cel al abandonului şcolar. „De multe ori, sarcina poate fi un motiv de rușine pentru adolescente, astfel acestea pot evita să comunice părinților și prietenilor, optând și pentru avort”, amintește specialista în psihologie.

Migrația părinților peste hotare, cauza sarcinilor timpurii

În situația Elenei sunt sute de tinere din R. Moldova. În luna iunie curent, o fată din s. Sipoteni, r-nul Călărași, a născut la 16 ani. Tânăra nu a mai reușit să dea examenele din clasa a noua, dar administrația școlii o așteaptă de la 1 septembrie. „Am anunțat părinții când am înțeles că a rămas gravidă, iar ei mi-au spus să nu ne batem capul și să nu ne amestecăm. Învăța binișor, dar la examene nu a mai venit, că trebuia să nască. Ce pot să spun? Un copil cu alt copil”, explică directoarea liceului, Ecaterina Rău.

Directoarea dă asigurări că elevii sunt informați pe măsură. „Noi îi informăm pe elevi, privesc filme, au ore educative. Am distribuit și prezervative la clasele de liceu, dar nu știu de ce se întâmplă. Părinții ar trebui să-i verifice mai des. Să vadă pe unde le umblă copiii noaptea sau să ia măsuri mai drastice”, atrage atenția Rău.

Cu toate acestea, în planul-cadru de învățământ pentru clasele I-IX pentru anul 2012-2013 nu au fost prevăzute ore opționale de educație sexuală. Reprezentantul adjunct al Fondului ONU pentru Populaţie, Boris Gâlcă, e de părere că lipsa de informaţie cu privire la sănătatea reproducerii și a familiei, dar şi migraţia părinţilor sunt principalele cauze ale acestui fenomen. „Trebuie de readus în curricula școlară educația sexuală, lecție la care copiii să aibă acces la izvoare decente de informație, dar e și responsabilitatea părinților”, a spus Gâlcă.

„Copilul nu e o păpușă, când te saturi, îl arunci”

În raionul Anenii Noi, de la începutul anului s-au înregistrat 13 cazuri de nașteri în rândul adolescentelor. Opt tinere au născut la 17 ani și cinci - la 16 ani. Maria Bușmachiu, directoarea Centrului de Sănătate din s. Mereni, r-nul Anenii Noi, spune că în luna iunie au avut două minore care au născut, ambele trăiesc în concubinaj. „Tinerele mămici îngrijesc de copii, iar din punct de vedere fizic sunt bine dezvoltate. Părinții sunt la curent. Oricum, nu sunt salutare nașterile la o așa vârstă. Trebuie să fie pregătite și mental. Copilul nu e o păpușă, când te saturi, îl lași într-un internat sau cu bunica”, menționează Bușmachiu.

Medicul explică că prima sarcină trebuie păstrată. „Un avort poate cauza infertilitatea secundară sau o perforaţie uterină care poate necesita scoaterea uterului. Cu cât vârsta este mai mică, cu atât riscul este mai mare”, conchide Bușmachiu.

Acces la sănătatea sexuală și reproductivă

„Și mai alarmant este faptul că fetele minore concep copii cu bărbați adulți (20-28 de ani). Statul ar trebui să întreprindă acțiuni mai serioase de educare a planificării familiale, mai ales la sate, unde copiii nu prea au parte de grija părintească”, este de părere şefa Secţiei demografie a Institutului Economie, Finanţe şi Statistică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Olga Găgăuz.

Boris Gâlcă susține că investiţiile în sănătate, educaţie, inclusiv în tineri, nu trebuie privite ca o povară, ci ca investiţii strategice pe termen lung pentru dezvoltarea durabilă a ţării.

Prietenii tăi merită să știe ASTA!