Autoritățile prognozează o creștere economică de 14,5% în următorii patru ani. Principalele prevederi ale politicii bugetar-fiscale pentru anul 2024, document aprobat de Guvernul R. Moldova
Principalul document în baza căruia se elaborează bugetul anual al R. Moldova - Cadrul bugetar pe termen Mediu (CBTM) - a fost aprobat astăzi de Guvern, la propunerea Ministerului Finanțelor. Documentul include schimbări de optimizare a administrării fiscale și are drept scop soluționarea constrângerilor economice sesizate de către contribuabili, identificarea instrumentelor de suport al populației, precum și continuarea procesului de armonizare a legislației R. Moldova cu practicile Uniunii Europene.
Potrivit ministrei Finanțelor, Veronica Sirețeanu, se preconizează că, în următorii ani, economia moldovenească va crește cu 2,5% în 2023, cu 3,5% în 2024, cu 4% în 2025 și cu 4,5% în 2026. Rata medie anuală a inflației în 2023 va fi de 13,5%, în timp ce în următorii 3 ani aceasta va reveni în banda prescrisă de 5 - 5,5%. La sfârșitul anului 2023, rata inflației va fi de 6%.
Prioritățile reformelor economice pe termen mediu derivă din Programul de activitate al Guvernului, Strategia națională de dezvoltare „Moldova Europeană 2030”, Planul național de dezvoltare 2023-2025 și angajamentele asumate față de partenerii de dezvoltare, în contextul alinierii la standardele internaționale ca urmare a acordării statutului de țară candidată la UE.
Potrivit documentului, obiectivele politicii fiscale se vor axa, în următorii trei ani, pe stimularea proceselor economice și sociale, prin atragerea și menținerea forței de muncă calificate, revizuirea proceselor de calculare și achitare a impozitelor și taxelor, identificarea pârghiilor care ar crea premise pentru diminuarea fenomenului „salariului în plic”, precum și continuarea armonizării legislației naționale la prevederile acquis-ului comunitar.
Politicele bugetare sectoriale pe termen mediu sunt direcționate spre dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, susținerea producătorilor agricoli, dezvoltarea programelor de eficiență energetică, susținerea programelor din domeniul asistenței și protecției sociale, educației și ocrotirii sănătății, inclusiv dezvoltarea bazei tehnico-materiale a instituțiilor medico-sanitare și construcția unor spitale noi moderne.
În aceste condiții, pentru perioada 2024 - 2026, se estimează că veniturile bugetului public național vor înregistra o creștere de la 105,4 miliarde de lei, în anul 2024, la 122,4 miliarde de lei, în anul 2026, ca pondere în PIB fiind la nivel de circa 30%. Majorarea veniturilor va fi susținută, în primul rând, de restabilirea economică, impactul politicilor de stat de susținere a sectoarelor economice, precum și din contul unor măsuri ale politicii fiscale și vamale și de administrare mai bună a veniturilor.
Cheltuielile bugetului public național în această perioadă vor crește de la 121,9 miliarde de lei, în anul 2024, până la 136,6 miliarde de lei, în anul 2026. Proiectul stabilește că deficitul bugetului public național pentru anul 2024 este estimat la 16,5 miliarde de lei sau 4,9% în PIB, iar pentru anul 2026 se preconizează ca deficitul să scadă treptat la 3,4% din PIB (cca 14,2 miliarde de lei lei).
VIDEO // Un nou atac armat în Sydney. Patru persoane au fost înjunghiate într-o biserică, în timpul slujbei. Momentul, transmis LIVE
Ce se întâmplă dacă înghiți sâmburii de măsline? Nici nu-ţi imaginezi
Marina Tauber oferă DETALII despre mitingul de duminică. Deputata infirmă că s-ar pregăti destabilizări: „Va fi o acțiune pașnică. Protestele, mitingurile sunt acțiuni democratice”