ANALIZĂ // Trump schimbă lumea! Motivele războiului comercial cu China

Administrația Trump a declanșat un război comercial de o duritate fără precedent, mulți specialiști deja îl consideră ca fiind cel mai dur și costisitor război comercial pe care SUA l-au declanșat cu o supraputere, și anume cu China.

Efectele economice se vor regăsi foarte brutal în dezechilibrele pe care noile tarife protecționiste le vor produce.

Prin această poziționare, Statele Unite ale Americii, țara care are meritul conceperii și construirii noii paradigme a economiei internaționale după cel de al Doilea Război Mondial prin susținerea fără limită a sistemului pieței globale, a devenit brusc și violent susținătoarea politicilor protecționiste a cărei obsesie este construirea unui zid între ea și Mexic, renunțarea la TAFTA și ALENA, anihilarea Organizației Mondiale a Comerțului, retragerea din Acordul de la Paris asupra mediului.

Slogan izolaționist readus în actualitate

Președintele Trump se manifestă ca un oponent al instituțiilor multilaterale și al tuturor acordurilor încheiate în termeni de multilateralitate, readucând în prim plan sloganul cu accente populisto-izolaționiste „America first”, specific unei perioade de mult apuse. Donald Trump a promis alegătorilor săi că va reuși să readucă SUA pe o poziție necontestată de leader mondial.

„Make America great again” este crezul noii administrații dar prin revenirea brutală la protecționism rezultatul poate fi total diferit. Protecționismul este o formă a izolării, ceea ce poate duce la marginalizarea și chiar la excluderea Americii de la discutarea și încercarea de soluționare a marilor probleme ale economiei globale și ale umanității secolul XXI.

Iată de ce schimbarea actuală a lumii creează peste tot angoasă și preocupare. Așa se explică, probabil, și accentul aproape exclusiv pe care analiza economică internă și internațională l-a pus doar pe evaluarea riscurilor și pierderilor materiale pe care circuitul mondial de mărfuri și valori le va suporta, ca urmare a războiului comercial, nu numai în taberele celor doi beligeranți dar și tuturor celorlalți parteneri comerciali aflați în relații de interconectare pe piața economiei globale.

Protecționismul, pierderi și beneficii

Părerea unanimă actuală este că un război comercial nu este în interesul nimănui. Chiar dacă, pe termen scurt, cetățeanul american ar putea câștiga, pe termen mediu și lung protecționismul în care a fost regimentat îi va aduce mai multe pierderi decât beneficii. Protecționismul nu s-a dovedit niciodată a fi o politică benefică, ba chiar periculoasă pentru viitorul unei economii.

Este oare actuala Administrație americană atât de ignorantă încât să nu cunoască consecințele inevitabile ale protecționismului sau este președintele Trump doar un businessman atât de mărginit încât să pună semnul de egalitate între sensul și esența deficitului comercial cu cele ale pierderilor de profit a unei firme, fie ea oricât de mare ar fi?

Este establishementul politic american atât de lipsit de experiență și responsabilitate politică încât să se abandoneze volițional într-un populism extrem? Greu, dacă nu chiar imposibil de crezut.

Strategie pentru leadership-ul Americii

Este motivul pentru care avansez o ipoteză personală pe piața părerilor și analizelor referitoare la declanșarea războiului comercial de către președintele Donald Trump. Părerea mea este că asistăm la declanșarea unei acțiuni de mult mai mare amploare și importanță care se înscrie într-o strategie de preluare și menținere pe termen lung a rolului de leadership mondial de către Statele Unite ale Americii. Consider că politica războiului comercial este doar un element temporar și doar de inițiere a respectivei strategii. Am convingerea că războiul comercial este folosit ca o lovitură de forță (pregătirea de artilerie a atacului), doar pentru crearea condițiilor de declanșare a altor politici de consolidare pe termen lung a leadershipului american. Durata desfășurării lui depinde de modul cum vor acționa celelalte puteri mondiale dar nu va depăși momentul în care SUA va reuși reformarea și restartarea activității Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).

Care este contextul istoric

Care sunt premizele concret istorice ale strategiei menționate mai sus?

Până la această dată, secolul XXI pare a fi caracterizat prin posibilitatea pierderii pe termen lung sau chiar definitiv a rolului de leadership economic (evident și politic) mondial jucat de către SUA încă de la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial. Nu aduc acum în discuție factorii interni de natură structurală și instituțională care erodează leadershipul economic american, deoarece consider ca fiind esențiali factorii externi, în sensul în care competitorii economici globali obțin constant în ultimele două decenii randamente de valorificare a capitalului superioare economiei americane. (Pentru cei interesați recomand analizele din 2016 ale lui Robert Gordon „The Rise and Fall of American Growth: The U.S. Standard of Living Since the Civil War”. Princeton University Press. ).