Alegeri neașteptate în Germania: Creștin-democrații și extrema dreaptă în cursa pentru putere, economia și imigrația în prim-plan

Alegătorii germani urmează să decidă duminică cine va conduce viitorul guvern, cu creștin-democrații conservatori ai lui Friedrich Merz favoriți să devină cel mai mare partid la putere. O surpriză o constituie ascensiunea formațiunii de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), care a ajuns pe locul al doilea în sondaje.

Controlul imigrației și relansarea economiei celei mai mari din Uniunea Europeană sunt principalele subiecte ale acestor alegeri anticipate, declanșate după prăbușirea coaliției de centru-stânga a fostului cancelar Olaf Scholz. Explozia de atacuri mortale în Germania au intensificat presiunile asupra partidelor mari pentru a reforma reglementările de imigrație și azil. Recent, un atac cu o mașină-capcană la München a fost atribuit unui suspect de origine afgană, incident care a mărit susținerea pentru AfD.

Deși AfD nu va fi lăsată să guverneze, dacă atinge locul doi și 20% din voturi, ar putea să își dubleze mandatele în Bundestag. Pe de altă parte, Germania trebuie să își revină după prețurile crescute la energie și concurența cu China pentru a relansa economia.

Aproximativ 60 de milioane de germani vor participa la vot, iar dacă cel mai mare partid va reuși formarea unei coaliții, președintele va numi liderul său ca viitor cancelar printr-un vot secret în Parlament.

CINCI CANDIDAȚI PENTRU FUNCȚIA DE CANCELAR

Conform sondajelor, liderul cursei este Friedrich Merz, al cărui partid CDU conduce cu până la 10 puncte. Merz, conservator pro-business cu experiență în arenele corporative, promite restricții la frontieră și reguli rapide de azil pentru a limita imigrația, dar și reduceri fiscale și de cheltuieli sociale pentru a revitaliza economia Germaniei. Însă, relațiile sale controversate cu AfD înainte de alegeri au generat proteste.

Olaf Scholz, actual cancelar, s-a confruntat cu dificultăți guvernamentale încă de la începutul mandatului său, din cauza efectelor războiului din Ucraina asupra economiei germane. Scholz promite sprijin european constant pentru Ucraina și a reintrodus controale la frontieră care au redus cererile de azil.

Alice Weidel este candidatul AfD la funcția de cancelar, populară în rândul tinerilor alegători și susținută de personalități precum Elon Musk. Deși are șanse slabe pentru câștigarea puterii, promovează politici de expulzare a imigranților și relații mai bune cu Rusia.

Verzii conduși de Robert Habeck joacă de asemenea un rol crucial, având politici axate pe energie regenerabilă și critici la adresa lui Merz. Aceștia pot reveni în guvern în eventualitatea unei noi coaliții.

Sahra Wagenknecht și partidul său BSW susțin relații mai strânse cu Rusia și au dificultăți în a trece pragul electoral pentru Bundestag.

CUM FUNCȚIONEAZĂ VOTUL DE DUMINICĂ?

Alegerile sunt organizate la un interval de obicei patru ani, dar anticipate din cauza prăbușirii guvernului Scholz. Alegătorii au două voturi: unul pentru candidații direcți și altul pentru partide. Partidele care adună 5% sau câștigă trei din cele 299 de circumscripții pot intra în Bundestag.

CINE AR PUTEA INTRA ÎN VIITORUL GUVERN?

Partidele CDU și CSU sunt favorizate pentru cele mai multe locuri, dar Merz nu dorește o coaliție cu AfD, limitând opțiunile de colaborare. Astfel, SPD sau Verzii sunt vedeți ca potențiali parteneri, o alianță cu SPD fiind considerată posibilă.