Aerul POLUAT provoacă 12% dintre decesele înregistrate anual în R. Moldova: Transportul AUTO, cea mai mare sursă de intoxicare a aerului
Aerul poluat reprezintă al doilea factor de risc ca pondere pentru bolile netransmisibile după consumul de tutun.
Potrivit datelor Agenției Naționale de Sănătate Publică, poluanții cauzează 12% sau circa 4 700 din decesele înregistrate anual în R. Moldova.
Calitatea aerului atmosferic în Republica Moldova este influenţată de emisiile provenite din trei tipuri de surse poluante:
– Sursele staţionare fixe, care includ centralele electrotermice (CET-urile) şi cazangeriile, întreprinderile industriale în funcţiune;
– Sursele mobile, care includ transportul auto, feroviar, aerian, fluvial şi tehnica agricolă;
– Transferul transfrontalier de noxe.
Dintre acestea, cea mai mare parte îi revine transportului auto, cu o cotă de 88% din emisiile totale de la sursele de poluare (fixe şi mobile) ale bazinului aerian.
Cei mai importanți poluanți rezultați din procesele enumerate sunt oxizii de carbon, de sulf, de azot, particulele în suspensie, formaldehida, benz(a)pirenul etc.
La nivel global, 92% din populație este expusă aerului poluat, fapt care provoacă anual aproximativ 7 milioane de decese premature. 90% din aceste decese au loc în țările cu venituri mici și medii.
Particule minuscule, invizibile de poluare pătrund adânc în plămâni și fluxul sanguin. Acești poluanți sunt responsabili pentru aproximativ o treime din decesele provocate de accident vascular cerebral, boli respiratorii cronice și cancer pulmonar, precum și un sfert din decesele provocate de infarct miocardic. Ozonul format la nivelul solului produs din interacțiunea unor poluanți cu lumina soarelui, este, de asemenea, o cauză a astmului bronșic și a bolilor respiratorii cronice.
Poluarea aerului este cel mai mare risc ecologic pentru sănătatea umană și una dintre principalele cauze evitabile de deces și boli la nivel global, cu aproximativ 7 milioane de decese premature (2020) din întreaga lume atribuite poluării aerului interior și exterior. Aceasta este o problemă globală cu impact de anvergură din cauza arderii combustibilului fosil și poluării transfrontaliere a aerului la distanțe mari.
În absența unei intervenții prompte, specialiștii estimează că numărul deceselor premature rezultate din poluarea aerului ambiant va crește cu peste 50% până în anul 2050.
Menționăm că, anual, pe data de 7 septembrie este marcată Ziua Internațională a Aerului Curat pentru un cer albastru, scopul căreia este încurajarea interesului comunității internaționale pentru aerul curat și accentuarea necesității depunerii unor eforturi suplimentare pentru îmbunătățirea calității aerului, inclusiv reducerea poluării acestuia pentru protejarea sănătății umane.
În acest an tematica evenimentului este „Aer sănătos, planetă sănătoasă” care subliniază impactul poluării aerului asupra sănătății, în special în contextul pandemiei COVID-19. Ziua servește drept un apel la acțiune pentru a ne alinia eforturile și a ne revendica dreptul la aer curat.
Medalie de AUR pentru R. Moldova la Campionatul Mondial de lupte. Irina Rîngaci a demonstrat că eșecul de la Jocurile Olimpice a fost o întâmplare nefericită
Semnal de ALARMĂ dat de unii europarlamentari înaintea turul II: „Dacă Maia Sandu pierde, R. Moldova redevine o enclavă sovietică”; „Revenirea diverșilor oligarhi nu înseamnă doar un pericol pentru R. Moldova, dar și pentru securitatea Europei”
DECLARAȚIE // Dacă justiția sancționa finanțarea din Bahamas sau cumpărarea de voturi în Găgăuzia, corupția politică nu lua amploare: „Așa nu se mai poate. Imediat după alegeri, Parlamentul și Guvernul trebuie să ia măsuri excepționale”