80 de ani de la PRIMUL val al DEPORTĂRILOR staliniste din Basarabia: „Nici după 30 de ani Republica Moldova NU și-a respectat obligația morală și juridică față de cei care au fost victimele acestor CRIME împotriva umanității”

Actualitate 12.06.2021 17:38 Vizualizări

80 de ani de la PRIMUL val al DEPORTĂRILOR staliniste din Basarabia: „Nici după 30 de ani Republica Moldova NU și-a respectat obligația morală și juridică față de cei care au fost victimele acestor CRIME împotriva umanității”

În noaptea din 12 spre 13 iunie curent se împlinesc 80 de ani de la primul val al deportărilor organizate de regimul stalinist împotriva românilor din Basarabia și Bucovina de Nord, după ocuparea de către sovietici a acestor teritorii.

Istoricii susțin că, acum 80 de ani, NKVD-ul sovietic a organizat operațiunea de deportare a circa 30 000 de români din Basarabia şi Bucovina de Nord, oamenii fiind ridicați din casele lor în toiul nopții și deportaţi în Siberia sau Kazahstan.

După ce în 1940 fuseseră nimiciți membrii Sfatului Țării - oficiali, preoți, medici care au susținut Unirea cu România în 1918, listele „elementelor antisovietice” din 1941 includeau foștii proprietari de terenuri, proprietarii de fabrici, oameni de afaceri, lideri ai partidelor politice, colaboratori ai siguranței românești, precum și primarii din aproape toate localitățile, inclusiv cele găgăuze și bulgare.

De obicei, o echipă formată din doi-trei militari înarmați și un lucrător al securității bătea la geamul casei, în plină noapte, luând prin surprindere gospodarii. „Într-un sfert de oră să fiți gata!”, acesta era ordinul care li se dădea oamenilor cuprinși în spaimă de cele întâmplate, neînțelegând unde merg și de ce.

CITIȚI și DEPORTĂRI // Pojăreniul din Siberia

Deportaților le era permis să ia câte 10 kg de fiecare persoană, numai că, de multe ori, tot ce era mai de preț sau mai util în bagajele celor deportați le împărțeau între ei cei care i-au ridicat în miez de noapte. Îndată, erau urcați în camioane sau chiar - în unele sate - în căruțe, fiind duși până la gară.

În stațiile de cale ferată, membrii fiecărei familii erau separați în felul următor: capii de familii într-o parte, tinerii peste 18 ani în altă parte, iar femeile cu copii mici și bătrânii - aparte. A urmat îmbarcarea în vagoanele de marfă, câte 70-100 persoane, fără apă și hrană. Pe vagoane scria: „Tren cu muncitori români care au fugit din România, de sub jugul boierilor, ca să vină în raiul sovietic. Ieșiți-le în cale cu flori!” sau „Emigranți voluntari”, relatează istoricii.

CITIȚI și LECȚIA de ISTORIE // 70 de ani de la cel de-al TREILEA val de deportări în masă ale basarabenilor și 80 de ani de la Masacarul de la Fântâna Albă

În fiecare vagon au fost înghesuiți între 70 și 100 de oameni. Fiecare deportat primea zilnic doar 200 de grame de apă, pentru băut și pentru igiena personală, iar oamenii erau hrăniţi cu peşte sărat. Ei au călătorit în astfel de condiţii, pe o căldură infernală, timp de două-trei săptămâni. La fiecare oprire, din vagoane erau scoase trupurile celor care muriseră din cauza condițiilor inumane.

„Bărbații în putere erau deportați în lagăre de muncă forțată, în Gulag, unde erau supuși unui regim de exterminare, a cărui duritate poate fi comparată cu cea din lagărele naziste. Mulți basarabeni au ajuns să muncească în minele din Munții Ural, unde mai mult de 80 la sută dintre ei au pierit”, afirmă profesorul universitar Ana Guțu.

„După ocupația din 1940, regimul sovietic s-a impus, prin continuarea practicilor sale criminale împotriva civilor, în teritoriile noastre. Nici după 30 de ani Republica Moldova nu și-a respectat obligația morală și juridică față de cei care au fost victimele acestor crime împotriva umanității. Ca stat și societate avem restanțe mari la capitolul reabilitării victimelor și a descendenților lor. Regretabil și elocvent este faptul că despre aceste evenimente, care au marcat viața și viitorul populației Republicii Moldova, ne amintim numai de 2-3 ori pe an, iar puținii cercetători sau activiști care continuă să studieze și să comunice despre amenințările tot mai evidente și riscurile de repetare a istoriei, rămân marginalizați sau ignorați de către societate și autoritățile competente”, a declarat astăzi directorul executiv al Asociației „Promo-LEX”, Ion Manole, în cadrul conferinței științifice internaționale cu tema „80 de ani de la prima deportare în masă a populației băștinașe de pe teritoriul Republicii Moldova în Siberia. Dimensiunea istorică, juridică și demografică a consecințelor deportarilor".

Evenimentul a fost organizat de către Asociația „Promo-LEX” la Complexul Muzeal al memoriei victimelor represiunilor politice din satul Mereni, raionul Anenii Noi, localitate de unde au fost deportate sute de persoane.

CITIȚI și Calvarul DEPORTĂRILOR: „Au venit la ora 4.00 și ne-au luat, 60 de suflete într-un vagon. Ne-au spus că nu avem dreptul la nimic și că acolo vom rămâne pe viață”

Ion Manole este de părere că este nevoie de o condamnare fermă a evenimentelor de după 1940, care beneficiază și astăzi de impunitate juridică și morală. „De asemenea, este imperativă reabilitarea, de iure și de facto, a tuturor victimelor regimului sovietic”, afirmă directorul executiv al Asociației „Promo-LEX”.

Menționăm că în total au existat trei valuri de deportări ale populației din Basarabia și Bucovina de Nord, organizate de sovietici pentru a deznaționaliza aceste teritorii românești.