Von der Leyen și Rutte avertizează Rusia după incidentele cu drone: UE și NATO vor intensifica presiunea

Ursula von der Leyen și Mark Rutte au avertizat, miercuri, că Rusia își intensifică acțiunile ostile în Europa, după seria de incidente cu drone produse în spațiul european. Președinta Comisiei Europene a declarat că europenii trebuie să se adapteze unei „noi normalități”, în timp ce secretarul general al NATO a afirmat că Moscova devine „tot mai iresponsabilă”.

Președinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, și secretarul general al NATO, Mark Rutte, au dat asigurări, miercuri, 2 septembrie, că presiunea exercitată asupra Rusiei va continua și chiar „va crește”, după atacul hibrid cu drone asupra unui aeroport din orașul german Leipzig, atribuit Moscovei.

Germania a decis, marți, 1 septembrie, să închidă ultimul consulat rus și „Casa Rusă” de la Berlin, în urma acestui incident. Decizia a fost luată pe fondul îngrijorărilor privind extinderea acțiunilor ostile ruse pe teritoriul european.

„Europa şi NATO nu doar că vor menţine presiunea asupra Rusiei, dar o vor creşte. Şi nu ne vom opri până când Rusia nu va înceta să bombardeze şi să omoare copii, bărbaţi şi femei nevinovaţi în Ucraina”, a spus Ursula von der Leyen, după o întâlnire cu Mark Rutte la sediul executivului european din Bruxelles.

Potrivit acesteia, ceea ce s-a întâmplat la Leipzig „marchează o nouă escaladare pe teritoriul Uniunii Europene ce poate fi atribuită în mod direct Rusiei” și presupune o „nouă normalitate”, care le cere europenilor „să facă un pas înainte”.

Șefa Comisiei Europene a atras atenția că astfel de incidente devin „din ce în ce mai periculoase: incursiuni recurente în spaţiul nostru aerian, drone care ne paralizează aeroporturile, interferenţe în infrastructurile noastre critice”. În opinia sa, europenii se confruntă cu o realitate dură și trebuie să fie pregătiți să reacționeze mai rapid și mai eficient la acțiunile Rusiei.

„Noi, europenii, ne confruntăm cu realitatea dură că aceasta este noua normalitate. Trebuie să facem un pas înainte. Iar aceasta înseamnă să fim pregătiţi să răspundem îndrăznelii Rusiei mai rapid şi mai eficient”, a declarat șefa executivului european.

În acest context, Ursula von der Leyen a menționat că infrastructurile Uniunii Europene care susțin viața de zi cu zi trebuie considerate „ținte de primă linie”. Prin urmare, acestea au nevoie de măsuri suplimentare de protecție și de sisteme capabile să răspundă rapid unor eventuale atacuri.

Președinta CE a asigurat că UE va sprijini „orice stat membru care este ţinta Rusiei”. Ea a mai spus că Europa „dispune deja de echipe de intervenţie rapidă capabile să facă faţă acestui tip de atacuri” atât pe teritoriul Uniunii, cât și în afara acesteia.

Von der Leyen a anunțat, de asemenea, că UE a primit o nouă cerere de plată către Kiev, în valoare de „câteva miliarde de euro”. Fondurile ar urma să fie folosite pentru apărarea aeriană a Ucrainei, inclusiv pentru sisteme Patriot PAC-3. Cererea este analizată de statele membre și, potrivit președintei CE, „merge în direcţia cea bună”.

În același timp, Ursula von der Leyen a apreciat cooperarea dintre UE și NATO. Ea a subliniat că Europa „trebuie să îşi mobilizeze capacităţile de apărare mai rapid” și că este necesar „un sistem de alertă mai rapid şi integrat în întreaga Europă”. De asemenea, statele europene trebuie să fie „capabile să interceptăm ameninţările mai rapid”.

La rândul său, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a subliniat că nu este suficient ca „industria să facă un pas înainte”, prin construirea unor fabrici noi sau prin extinderea liniilor de producție. El a pledat și pentru facilitarea cooperării dintre companiile din sectorul apărării, atât în Europa, cât și în întreaga Alianță Nord-Atlantică.

Mark Rutte a mai declarat că „Rusia a devenit tot mai iresponsabilă”. El a menționat că se observă „tot mai multe drone şi rachete care pătrund în spaţiul nostru aerian de-a lungul flancului estic, ceea ce creşte riscul”. În paralel, au crescut și activitățile îndreptate direct împotriva teritoriului european, de la incendii provocate în fabrici care produc echipamente de apărare pentru Ucraina până la atacul hibrid de la Leipzig.

„Pericolele pe care le reprezintă Rusia sunt evidente şi lucrăm neobosit pentru a ne asigura că suntem pregătiţi să ne protejăm populaţia. Dacă Rusia crede că ameninţările ne vor diviza sau dacă se gândeşte că ne vor descuraja să sprijinim Ucraina, se înşeală. Unitatea noastră este de nezdruncinat. Sprijinul nostru pentru Ucraina este ferm”, a subliniat secretarul general al NATO.

El a adăugat că NATO promite sprijin financiar și militar pentru Ucraina. Țara aflată în război urmează să primească de la aliați, și anul viitor, cel puțin 70 de miliarde de euro.

„La Ankara, aliații au convenit să ofere cel puțin 70 de miliarde de euro pentru sprijinirea Ucrainei în acest an și aceeași sumă anul viitor. Împrumutul UE reprezintă un element crucial al acestui sprijin. Sprijinul continuă, inclusiv prin apărarea aeriană vitală de care Ucraina are nevoie”, a mai spus șeful NATO.

În contextul ultimelor incidente cu drone din Europa, inclusiv din România, Mark Rutte și premierul Ilie Bolojan au discutat, marți, despre măsurile necesare pentru consolidarea securității Mării Negre și a Flancului Estic al NATO. Discuțiile au vizat întărirea apărării și coordonarea răspunsului aliaților în cazul unor noi amenințări aeriene.