03:23:23 08.09.2024
Stiri

VIDEO, FOTO // De ce ar fi transportat Rusia prizonierii ucraineni cu un avion care consumă 8 tone de combustibil pe oră. Ce se știe cu adevărat despre prăbușirea din Belgorod

Actualitate 25.01.2024 11:45 Vizualizări1442 Autor: Ziarul National
VIDEO, FOTO // De ce ar fi transportat Rusia prizonierii ucraineni cu un avion care consumă 8 tone de combustibil pe oră. Ce se știe cu adevărat despre prăbușirea din Belgorod


Pe 24 ianuarie, în jurul orei 12:00, un avion de transport militar rus Il-76 s-a prăbușit în districtul Korochan din regiunea Belgorod.

La început, acest lucru a fost raportat de canalele ruse anonime de Telegram, postând rapid un videoclip, iar mai târziu agențiile de stat au făcut referire la Ministerul Apărării al Federației Ruse.

În același timp, o serie de canale media ucrainene, citându-și sursele, au raportat că doborârea avionului IL-76 a fost opera Forțelor Armate ale Ucrainei. Avionul transporta rachete către complexele S-300, din care rușii trag spre regiunea Harkov.

Ulterior, rușii au adăugat: la bordul avionului se presupune că se aflau 65 de militari ucraineni capturați, care erau transportați în regiunea Belgorod pentru un schimb de prizonieri, precum și șase membri ai echipajului, precum și trei gardieni. Acest avion, conform Federației Ruse, a fost urmat de un alt avion cu încă 80 de militari ucraineni la bord, care s-a întors și a zburat în direcția opusă.

Informațiile despre prizonierii de război de la bord au fost imediat comentate în Cartierul General de Coordonare pentru Tratarea Prizonierilor de Război (Korshtab). S-a raportat că și alte structuri specializate colectează și analizează informații și au cerut să se abțină de la răspândirea informațiilor neverificate. „Adversarul desfășoară în mod activ operațiuni speciale de informare îndreptate împotriva Ucrainei, care au ca scop destabilizarea societății ucrainene”, au spus aceștia.

În dimineața zilei de 24 ianuarie, canalele private de Telegram, pe care se discută de obicei problema eliberării prizonierilor ucraineni, au emis un mesaj în ucraineană, obișnuit pentru o astfel de zi: „Vești bune tuturor” și au adăugat steagul Ucrainei.

Aceasta însemna că un schimb de prizonieri de război ar putea avea loc. Mai devreme, partea ucraineană a declarat că Ucraina a reușit în sfârșit să deblocheze procesul de negocieri privind schimburile de prizonieri. Primul schimb din 2024 a avut loc pe 3 ianuarie, când, potrivit datelor oficiale, s-au întors 230 de militari și civili în Ucraina. De asemenea, cel puțin încă un schimb era planificat în ianuarie.

Maria Klymyk, jurnalistă a Inițiativei Media pentru Drepturile Omului, care investighează întoarcerea prizonierilor de război ucraineni, spune că, dacă Rusia a fost de acord să returneze ucrainenii, de obicei îi adună în diferite locuri de detenție de pe teritoriul Federației Ruse. De regulă, aceștia sunt transportate cu avioane, deoarece coloniile în care sunt ținuți sunt împrăștiate pe întreg teritoriul Rusiei.

„Conform mărturiilor militarilor ucraineni eliberați din captivitate, aceștia erau adesea transportați cu avionul prin teritoriul Rusiei - adică din colonie în colonie, cât și pentru schimb". Dacă vorbim de logistică, în ajunul schimburilor, un avion zboară din aerodrom în aerodrom și strângea prizonieri. Adică un avion a făcut mai multe aterizări înainte de a ajunge la destinație, unde soldații erau urcați în autobuze sau camioane și dus la granița cu Ucraina”, adaugă ea într-o conversație cu publicația Focus.

Klymyk citează din mărturiile militarilor. Unul dintre ei, de exemplu, menționează că a fost transportat din Crimeea ocupată cu avionul la Kursk, iar altul a fost dus la un schimb. Ea citează un martor: „Poliția militară ne legă la ochi, avionul decolează, eu nu știu unde zbor”.

Il-76 este un avion de transport militar sovietic ce funcționează din 1975 și este proiectat pentru transportul de echipamente și mărfuri diverse.

Expertul militar Mihail Zhirokhov menționează acest lucru:

„Asemenea avioane zboară în mod regulat între bazele marinei ruse, de exemplu, o dată sau de două ori pe săptămână. Mai ales pe distanțe lungi, în special către țările din Orientul Mijlociu și Africa. Ei au fost cei care au transportat personal și echipamente în Siria. Il-76, de regulă, transportă ceva din punctul A în punctul B, iar pe drum iau încărcătură suplimentară - piese de schimb, muniție, oameni. Este ilogic să conduci un avion proiectat pentru 145 oameni cu doar 60 de persoane (sunt și versiuni cu două etaje unde încap 225 de persoane). Il-76 consumă opt tone de combustibil în doar o oră. Deși Rusia este o țară bogată în petrol, este totuși foarte scump pentru ei. Prin urmare, trebuia să transporte fie echipament, fie muniție”, spune el.

Dar avioane rusești similare zboară în mod regulat către aeroportul din Belgorod. Aerodromul a fost de mult închis transportului aerian civil.

„Este greu de spus cum asigură securitatea — aerodromul se află la o sută de kilometri de granița cu Ucraina. Au pus acolo sistemul de apărare aeriană Panțîr”, spune Mihail Zhirokhov.

Aterizare sau decolare: în ce etapă a avut loc prăbușirea avionului Il-76?

Rușii susțin că avionul Il-76 zbura de la aerodromul Chkalovsky de lângă Moscova la Belgorod.

Experții ucraineni care au analizat videoclipul postat de ruși spun că acesta arată că avionul nu ateriza, ci decola, îndreptându-se spre Rusia.

Dacă presupunem că avionul a căzut și erau oameni la bord, atunci acest eveniment poate fi comparat cu prăbușirea avionului Il-76 pe aeroportul Luhansk în 2014. Atunci, rămășițele cadavrelor membrilor echipajului și ale parașutistilor ucraineni au fost împrăștiate pe o rază de 1,5-2 kilometri. În ceea ce privește avionul, a rămas doar coada și motoarele, deoarece sunt realizate din material rezistent la căldură.

Din fotografiile publicate de ruși nu se văd acum urme de rămășițe umane.

Reacția Rusiei

Spre deosebire de cazul doborârii avionului A-50 deasupra Mării Azov, care a avut loc pe 14 ianuarie, când nu s-a auzit niciun comentariu oficial, acum oficialii ruși și diverși experți au decis să își exprime pozițiile și comentariile încă din primele ore.

Pentru a rezuma, Rusia dă vina pe Ucraina pentru doborârea avionului - ei spun că acesta a fost atacat în mod deliberat de echipamente de apărare aeriană de pe teritoriul Ucrainei (s-a menționat sistemul american MIM-104 Patriot și cel german IRIS-T SLM) și au lăudat echipajul, care ar fi reușit să devieze avionul din zona populată pentru a evita mai multe victime.

"Rusia spune că Ucraina a tras de pe teritoriul regiunii Harkov. Aceste teritorii sunt în permanență sub bombardamentele rusești, așa că este foarte greu de imaginat că ucrainenii pot reacționa de acolo. Este foarte riscant, într-un moment în care Harkov este bombardat aproape în fiecare zi". susține Jirokhov.

Colegul său Roman Svitan atrage atenția jurnaliștilor asupra faptului că, în timpul zborului avionului, rușii au bombardat Harkov cu sisteme de apărare antiaeriană S-300.

Deja în seara zilei de 24 ianuarie, Direcția Principală de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei a confirmat informația că pentru acea zi (24 ianuarie) era planificat un schimb de prizonieri de război. Ministerul a mai raportat că, în timpul schimbului, rușii nu au informat partea ucraineană cu privire la necesitatea de a garanta siguranța spațiului aerian în zona orașului Belgorod într-o anumită perioadă de timp, Ucraina nu a fost informată despre numărul de vehicule, rutele și formele de livrare a prizonierilor. Se știe că prizonierii sunt livrați prin transport aerian, feroviar și rutier.

„În prezent, nu avem informații sigure și cuprinzătoare despre cine se afla exact la bordul avionului și în ce număr. La rândul ei, Ucraina a îndeplinit toate aranjamentele pentru pregătirea schimbului. Militarii ruși capturați au fost livrați la timp la punctul desemnat pentru schimb, unde au fost ținuți în siguranță", se arată în raportul de informații.

Ce nume au fost deja făcute publice

După-amiaza, propagandiştii ruşi au făcut publice listele ce ar conţine numele şi prenumele celor care se aflau în avion. Activiștii pentru drepturile omului le-au analizat parțial și au găsit, de exemplu, numele unui fost prizonier care a fost schimbat la 3 ianuarie 2024.

Această listă include 25 de nume ale militarilor ucraineni care se aflau pe listele rusești în ajunul schimbului menționat din 3 ianuarie, dar nu s-au întors niciodată în Ucraina. Cei mai mulți dintre ei sunt reprezentanți ai Brigăzi 24 mecanizate separate care au fost ținuți captivi în teritoriile ocupate din regiunea Lugansk.

Potrivit informațiilor preliminare, în liste nu există reprezentanți ai regimentului „Azov”.

Surse rusești subliniază că doar trei paznici au fost folosiți pentru a proteja 65 de soldați. Acest lucru ridică obiecții din partea ucrainenilor care au trecut deja prin procedura de schimb și au văzut din propria experiență câtă protecție acordă Rusia pentru transportul prizonierilor.

„Când am fost dus cu avionul de la Bryansk la Belgorod, erau aproximativ 20 de ruși din poliția lor militară la 50 de prizonieri”, spune fostul prizonier Maxim Kolesnikov.



Sursa: ziare.com

Stiri relevante

Parteneri
Descoperă
Punct de vedere NAȚIONAL
06.09.2024 09:14 Nicolae Negru Nicolae Negru // „Ouăle” serviciilor ...

02.09.2024 09:37 Nicolae Negru Nicolae Negru // O nouă șansă istoric...

30.08.2024 09:12 Nicolae Negru Nicolae Negru // Mândria de cobai

Abonament
Abonează-te pentru a fi la curent cu ultimele știri
Sondaj
Cum veți vota la referendumul care va avea loc în toamna anului 2024 în R. Moldova?
Prietenii noștri

Widget cu noutăți la tine pe site

Ziarul Național 2013-2024. Toate drepturile sunt rezervate

Despre noi Publicitate News widget RSS Contacte Developed by WebConsulting.md