Miliardul de la BEM: mituri și realitate

Punct de sprijin

Astăzi, Guvernul a discutat în ședință cu ușile închise raportul Companiei „Kroll” pe cazul celor trei bănci.

După cum ne-a anunțat în ajun premierul, raportul nu va fi făcut public. Cel puțin acum. Firește – pentru a nu prejudicia ancheta. Deci, ne-a pregătit într-un fel că mare lucru nu vom afla. Iată că azi BNM vine cu un comunicat de presă, iar guvernatorul face și unele declarații pe marginea acestui subiect. Ce noutăți aflăm din toate astea?

Prima noutate e că a avut loc (încă) un atac raider. Rezultatele investigațiilor preliminare ale companiei Kroll indică faptul că în anii 2012-2014 a existat un efort coordonat și ascuns pentru preluarea controlului asupra celor trei bănci, se arată în comunicatul BNM.

A doua e că această operațiune de tip raider a fost acoperită cu tot felul de artificii contabile. Ulterior, pentru a masca natura adevărată a tranzacțiilor, a fost maximizat volumul de credite acordate. În consecință, a avut loc deteriorarea bruscă a situației financiare a acestor trei bănci, înregistrându-se creanțe și credite dubioase în sumă de 13,3 miliarde lei.

Mai departe, știm că BNM, pentru a acoperi această gaură, a acordat un împrumut de 9,5 miliarde lei și încă 6 miliarde. Care se vor transforma în datorie de stat, dacă nu vor fi întoarse. Astea deocamdată sunt cifrele reale și nu virtuale.

Aici merită să atragem atenția asupra câtorva detalii importante. Perioada menționată în raport e 2012-2014. Deși cred că putea fi extinsă și mai mult. Oricum, nu coincide cu legenda care circulă prin târg că în două zile – 25 și 26 noiembrie - s-a întâmplat totul. Cine înțelege ce înseamnă a converti momentan 1 miliard de dolari sau euro, așa cum s-a vehiculat, își dă seama că acest lucru este practic imposibil. Nu se pot aduna într-același loc și într-aceeași zi atâtea miliarde de lei și valută. Apropo, tot exportul anual al R. Moldova e de cca $ 2 miliarde. Faptul că gaura a apărut nu în noiembrie, ci cu mult timp înainte se confirmă și prin asumarea răspunderii de Guvern care a avut loc pe 25 septembrie. Atunci, Guvernul a modificat legislația ca să poată acorda garanțiile necesare pentru împrumuturile BNM în caz de criză financiară sistemică. Deci, deja în septembrie Guvernul știa că există o situație de criză care a apărut în sistemul bancar.

Al doilea moment important e că raportul ne indică că cele 13,3 miliarde sunt, de fapt, o gaură creată anterior (creanțe și credite dubioase), dar nicidecum un transfer de valută momentan cum s-a vehiculat în presă (BNM n-a confirmat nicio cifră de transferuri peste hotare pe care ne putem baza fără a face speculații). Ceea ce este tehnic imposibil. Acest lucru este confirmat și de guvernatorul Drăguțanu: „Există mai multe grupuri de persoane, acționari, manageri, angajați sau fondatori ai companiilor care au beneficiat de credite suspicioase. Sunt nume care nu neapărat au încălcat legea. Un lucru este clar, au fost implicate companii din diferite țări”.

Deci, este cert că sunt bani care au plecat în offshore-uri, dar tot atât de clar este că sunt și aici pe loc. Deloc puțini. Și până vor fi găsiți cei din străinătate, poate începem să căutăm aici pe loc? Dacă e să ne uităm doar peste companiile noastre care au luat credite de la BEM și nu le-au întors, cu siguranță adunăm câteva miliarde. Iată firmele care au figurat prin rapoartele prezentate și în presă: „Moldcarton” – 186 mil., grupul „Tomailî„ – 400 mil., „Sanin” – 190 mil., „Valiex Chimp” – 900 mil., „Moldresurse” – 170 mil., „Aroma” – 150 mil., Fabrica de vin Cojușna – 50 mil., „Vesi” și „Vesi Plus” – 200 mil., „T-Bind Silanta” – 140 mil., „Romanta Plus” – 80 mil. etc. Iată că s-au adunat 2,5 miliarde! Dar asta e doar ceea ce am găsit și cu siguranță mai sunt multe. Întreprinderi de stat, dar și firme afiliate anumitor partide politice. De unde și dezinteresul politicienilor și al funcționarilor de a face publice toate informațiile.

Ca să fie clar. Nu apăr și nu condamn pe nimeni. Urmăresc acest subiect cu atenție și, deocamdată, am mai multe întrebări decât răspunsuri. Multe lucruri nu se leagă. Raportul „Kroll”, care ar putea face lumină, nu se știe când și dacă va fi publicat.

Cert este că s-a furat. Masiv. Dar nu $ 1 miliard și nici într-o zi. Banii sunt și peste hotare, dar și în țară. A urmat operațiunea de acoperire prin artificii. Declarațiile politicienilor și funcționarilor, dar și campaniile mediatice mai degrabă dezinformează. De aceea, suntem nevoiți să comentăm în lipsă de informații veridice.