Victor Ciobanu: „DNA nu a trecut Prutul, dar Plahotniuc l-a trecut, în sens invers”

Într-un interviu pentru ziare.com, Victor Ciobanu avertizează în privinţa probabilităţii fraudării scrutinului prezidenţial, dar şi despre legăturile dintre oligarhul Vlad Plahotniuc şi cercuri politice de la Bucureşti: „DNA nu a trecut Prutul, dar Plahotniuc l-a trecut, în sens invers”.

Dle Ciobanu, alegerile prezidenţiale au intrat în linie dreaptă. La ce va aşteptaţi că prezenţa şi rezultat?

Aştept o prezenţă de 1,5 - 1,6 milioane de cetăţeni. Mai departe intrăm în zona speculaţiilor, pentru că CEC (Comisia Electorală Centrală) operează cu cifre care nu sunt reale - 3,27 de milioane de alegători (inclusiv cca 200 de mii din Transnistria), 3,1 mil. de buletine tipărite, 2,8 mil. de alegători pe liste în circumscripţii.

Or, datele preliminare ale recensământului din 2014 anunţau o cifra de 2,9 mil. total populaţie. Altă cifra de referinţă ar putea fi numărul alegătorilor, care în 2005 era de 2,2 mil. că să ajungă la 3,2 mil. în 2014.

Deci, numărul oficial al alegătorilor e mai mare decât populaţia R Moldova.

La ce poate servi o cifra oficială, dar absolut ireală, pentru că numărul alegătorilor nu poate fi mai mare decât cel al populaţiei şi nici nu poate creşte cu 1 milion în 10 ani când în aceeaşi perioada populaţia până la 18 ani a scăzut cu 450 de mii?

Răspunsul este evident - o atare confuzie, cu o sumedenie de cifre irelevante, face posibilă fraudare a rezultatelor, care în acest caz pot fi oricare.

Referitor la rezultat, este absolut evidenţă accederea lui Dodon în turul doi, care conduce detaşat în toate sondajele. BOP (Barometrul Opiniei Publice) îl creditează cu 41,5%. Aproximativ acelaşi rezultat îl obţine liderul socialiştilor şi în turul doi cu cei mai probabili contracandidaţi - Maia Sandu, care ar acumula cca 24%, şi Marian Lupu cu cca 13,2%.

Cu o precizare - datele BOP au fost culese până la declaraţia lui Andrei Năstase că se retrage din cursa în favoarea Maiei Sandu, care este candidatul comun susţinut de PAS, PPDA şi PLDM. Cu siguranţă această va conduce la creşterea rezultatului liderului PAS.

Problema principala constă în volumul bazinului potenţial de creştere care ar putea constitui maximum cca 4% din contul PPEM (Leancă) şi PL (Ghimpu), ceea ce este insuficient. Şi atunci întrebarea de bază, care va fi decisivă pentru rezultatul final, este în ce proporţie electoratul PD (Lupu) va migra spre Maia Sandu.

Estimările expuse mai sus sunt valabile în condiţiile unor alegeri corecte. Nu putem exclude nici varianta accederii lui Marian Lupu în turul doi. Ceea ce cred că va fi cu siguranţă o dovadă clară a fraudării rezultatelor.

Există riscul că alegerile să fie însoţite sau urmate de violențe?

Totul depinde de faptul cât de departe va dori guvernarea să ajungă în procesul de fraudare a rezultatelor. În condiţiile în care Marian Lupu ajunge în turul doi, va fi clar că rezultatul a fost fraudat.

PD şi Lupu nu pot trece de plafonul teoretic de cca 15%, indiferent de resursă administrativă nelimitată şi sumele investite în campanie. În aceste condiţii, cel mai probabil vom asista la proteste, susţinute de PPDA (care are deja o experienţă vastă), PAS şi PLDM.

Dacă guvernarea va avea tupeul nelimitat şi va decide că Lupu trebuie să câştige şi turul doi, atunci vom vedea proteste din ambele părţi - şi din dreapta, şi din stânga, care ar putea degenera în violențe.

Dar e un joc prea periculos pentru guvernare, în condiţiile în care şi aşa nu are legitimitate. PD şi PL acumulează împreună sub 10%. De aceea, sunt tentat să cred că alegerile se vor fraudă în limite rezonabile, pentru a-i asigura lui Marian Lupu o pierdere onorabilă cu un rezultat decent.

Se speculează că Dodon este controlat de controversatul oligarh Plahotniuc. Pe ce se bazează aceste speculaţii?

S-a speculat mult pe această tema, dar au fost şi fapte concrete de colaborare. Am să le aduc, adunate în ordine cronologică de portalul anticorupţie.md.

Cu ajutorul voturilor socialiştilor, democraţii au reuşit să demită Guvernul Filat, apoi Guvernul Streleţ, iar în octombrie 2015, socialiştii au susţinut solicitarea procurorului general Corneliu Gurin de ridicare a imunităţii lui Vlad Filat.

În ultima să cuvântare rostită de la tribună centrală a Parlamentului, liderul liberal-democraţilor a declarat că acest lucru s-a făcut la indicaţia lui Vlad Plahotniuc. Pe 22 octombrie 2015, tot cu votul socialiştilor Parlamentul a decis trecerea CNA din subordinea Guvernului în cea a Parlamentului.

Iniţiativa propusă de democraţi a venit în contextul în care premierul de atunci Valeriu Streleţ şi-a exprimat intenţia de a-l demite pe Viorel Chetraru pentru rezultatele modeste la capitolul lupta cu corupţia. Astfel, Chetraru a scăpat de demisie graţie votului socialiştilor.

În martie curent, la propunerea unui deputat socialist, Parlamentul a votat în regim de urgenţă, un proiect de lege de modificare a Codului Audiovizualului care, spun experţii, îi va asigura controversatului om de afaceri Vlad Plahotniuc posibilitatea de a rămâne singurul mogul de presă din Republica Moldova.

Iniţial, proiectul de lege a fost conceput pentru a elimina concentrarea de instituţii media în mâinile unor persoane, documentul a fost însă modificat, pe ultima sută de metri, la iniţiativa deputatului socialist Andrian Lebedinschi, astfel încât, în următorii ani, să nu mai poată apărea alte holdinguri media.

Proiectul a fost votat la câteva luni după ce, la sfârşitul anului 2015, Exclusiv Media SRL a obţinut licenţă de emisie pentru postul de televiziune NTV Moldova, care foloseşte aceeaşi marca comercială cu postul rusesc NTV, unde asociat majoritar este grupul Gazprom.

Totuşi, pentru a trage concluziile definitive, ar trebui să vedem ce se va întâmplă cu aceste relaţii când şi dacă va câştiga Dodon, ceea ce este foarte probabil.

La Chişinău se vorbeşte despre faptul că Plahotniuc ar fi susţinut de la Bucureşti, că ar avea contacte foarte importante în România. Ce ştiţi dvs.?

La Chişinău acest lucru este cunoscut demult. La Bucureşti se vorbeşte mai puţin din considerente lesne de înţeles. Am să va aduc doar câteva exemple.

Iată un citat relevant din prim-vicepreşedintele PNL, Cătălin Predoiu: „Sper că anchetarea de către Procuratura a fostului premier pentru corupţie nu este un episod care va duce la consolidarea controlului unui oligarh asupra unei întregi ţări, ci va reprezenta momentul de cotitură în lansarea unei veritabile campanii anti-corupţie. Victor Ponta, cu ocazia ultimei vizite la Chişinău, după aterizare a mers direct la Hotelul „Nobil”, unde s-a întâlnit cu controversatul oligarh Vlad Plahotniuc, care n-are nicio calitate oficială în structurile de putere de la Chişinău. Percepţia negativă a oligarhului în opinia publică moldovenească ar fi trebuit să-i facă mai rezervaţi pe demnitarii români aflaţi la Chişinău”.

Un alt exemplu ar fi finanţarea de către DRP (Departamentul pentru Românii de Pretutindeni) a mass-media din R. Molsiva. În acest an a fost exclusă din listă toată presă opozantă lui Plahotniuc şi invers - majorate finanţările pentru mass-media afiliată oligarhului.

Care ar fi motivele acestei susţineri?

Evident, interesele. Reciproc avantajoase, desigur. Ex-preşedintele Băsescu a declarat de mai multe ori că la Bucureşti există o lista mare a bursierilor „Nobil”. Într-o emisiune televizată duplex chiar l-am rugat în direct să facă publică această lista - multe lucruri le-am înţelege mai bine - şi la Bucureşti, şi la Chişinău.

Deocamdată, Băsescu ezită s-o publice, dar sper că oricum această va apărea şi atunci vom află cine, când şi de ce l-a susţinut pe Plahotniuc.

Zvonurile despre susţinerea lui Plahotniuc influenţează percepţia asupra României?

Cu siguranţă. În timp ce toată opoziţia şi majoritatea absolută a populaţiei (cca 90% la limita sărăciei) vorbesc despre miliardul furat din sistemul bancar, în realitate sunt cca 4 miliarde de dolari sau 52 de miliarde de lei moldoveneşti cu tot cu datoria pusă pe umerii cetăţenilor, guvernarea care nu mai are nicio legitimitate ne povesteşte despre stabilitate şi succese virtuale. Guvernul României vine s-o susţină.

Fireşte, la Bucureşti această susţinere este percepută drept ajutor cetăţenilor din R. Moldova, pe când la noi - ca o susţinere a unei găşti profund corupte.

Am asistat la un puseu unionist la Bucureşti sâmbătă. Cum s-a văzut el de la Chişinău?

În mod straniu, dar acţiunile unioniştilor apar în anumite momente de tensiune - fie la Chişinău, fie la Bucureşti. Am mai zis că sunt acţiuni prin excelenţă electorale. La Bucureşti această carte a fost jucată şi anterior de ex-preşedintele Băsescu.

La noi mai multe formaţiuni zise unioniste apar ori de câte ori trebuie impusă o agenda falsă geopolitică, una virtuală şi nu realistă. Să mai amintesc că prezidiul aşa-zisului Sfatul Ţării - 2 a fost umplut cu oameni din anturajul lui Plahotniuc?

Ce efecte politice asupra campaniei au avut cele întâmplate la Bucureşti sâmbătă? Sunt mulţi cei care spun că i-a convenit mănuşă lui Dodon

Este exact ceea ce am zis anterior. În momentul când Ghimpu şi PL nu mai sunt credibili şi nu mai pot promova agenda, ajungând la cca 1% în sondaje, atunci e nevoie că acest mesaj să vină din exterior. Desigur, din România!

Este adevărat, Dodon are şi în programul lui electoral un punct prin care promite interzicerea unionismului. Dar cred că mai degrabă e un joc în care unioniştii şi anti-unioniştii (sau unioniştii spre Est) se susţin reciproc, pentru că electoratul lor nu se intersectează. E un procedeu simplu de a marca uşor teritoriul.

La ce bun să mai discuţi probleme reale, dacă ai duşmani clari care trebuie învinşi? Acest joc s-a făcut mult timp de Ghimpu şi Voronin. Acum va continuă cu Dodon şi succesorul lui Ghimpu (când şi dacă acesta va apărea).

Cum este privit în mod real unionismul în R. Moldova şi de ce?

Aţi spus un lucru extraordinar - cum e să privim realist acest fenomen? Pentru că noi, cei de pe ambele maluri ale Prutului, preferăm ori să fim afectivi, cu poduri de flori şi declaraţii spumoase, ori să tragem foloase din proces. Or, pentru această procesul trebuie să nu aibă finalitate.

Unionismul niciodată nu a fost proiect realist nici la Chişinău, nici la Bucureşti. A fost doar exploatat în diferite scopuri obscure. Unirea (eventuală) ar putea fi un proiect elitist, dar nu e susţinut nici la noi, nici la voi (din considerentul intereselor obscure la care m-am referit), sau un proiect popular.

Aici realitatea e şi mai tristă - doar 15,6% ar susţine un referendum în R. Moldova, iar 63,8% ar vota contra. Or, la un sfert de veac de la independenţa cu ce ne-am ales? Avem un gazoduct construit doar că premierii să aprindă brichetă şi să taie panglică în faţă camerelor tv, avem alergie când auzim atâția ani la rând de interconexiunea Isaccea – Vulcănești, iar businessul românesc care tot iaca-iaca vine în Moldova...

Ah, da, şi declaraţii zgomotoase în campanii electorale.

Deseori aici se aude lozinca - DNA trece Prutul! Deocamdată n-a trecut, rămânem doar cu lozinca. În schimb, Plahotniuc sigur a trecut Prutul. În sens invers...