Un vot proeuropean – o ripostă la diversiuni

Contre-jour // Cineva care privește cu aer de demon stăpânitor harta lumii a decis, după ce a incendiat Ucraina, să pună foc și în R. Moldova

Ultima săptămână din campania electorală a fost una aproape halucinantă. Discursul politicienilor, dar și al numeroșilor lor susținători, deghizați în comentatori, bloggeri și consilieri, a devenit strident, decisiv, lipsit de menajamente. Toți țin să declare cu cine votează, iar dacă încerci să-i contrazici, să spui că ai altă opțiune sau că le privești critic favoritul, riști să fii catalogat drept „intelectual ezitant”. Pentru că, evident, dreptatea este numai a lor, a oponenților tăi.

Dar acestea sunt până la urmă niște confruntări de stil și de tonalitate, pe care e bine să le iei cu doza necesară de relativism, cu înțelegere pentru febra momentului.

Elementul cu adevărat dramatic al campaniei electorale a intervenit abia în ziua de miercuri, 26 noiembrie, când Comisia Electorală Centrală a recomandat eliminarea din competiție a Partidului „Patria”, condus de Renato Usatîi. Motivul excluderii trona sfidător la suprafață de luni de zile: folosirea masivă a banilor murdari, de proveniență străină, rusească. Bani cu care Usatîi a desfășurat o amplă operațiune de corupere a electoratului și chiar a unor instituții (e antologic cazul când gastarbeiterul interlop Renato a dăruit o mașină poliției din raionul Fălești). Și toate aceste infracțiuni strigătoare la cer n-au fost sesizate de organele de drept, deși existau numeroase dovezi.

Înțelegem că a fost nevoie de timp pentru efectuarea unor filaje, colectarea de probe, înregistrări, filmări, și pentru a convinge niște martori să vorbească, dar tot era bine, după opinia noastră, ca „asaltul final” să nu se fi dat chiar în ultima săptămână de campanie. Pentru că se știa că replica previzibilă la care vor recurge infractorii și avocații lor – a se vedea și reacția promptă a lui Rogozin – va fi victimizarea, invocarea unor represalii politice, teama guvernanților de la Chișinău de un concurent redutabil, în definitiv rusofobia...

Dar dincolo de lamentațiile celor de la „Patria”, a căror soartă se decide în justiție, este de remarcat ampla operațiune de neutralizare a organizațiilor și persoanelor care plănuiau destabilizări masive în Republica Moldova imediat după alegeri. Probele prezentate de poliție sunt uluitoare și ne fac să înțelegem dimensiunile pericolului ce planează asupra Moldovei.

Este pentru prima dată în perioada de după declararea independenței când Basarabia se confruntă, într-o campanie electorală, cu scenarii teroriste. E adevărat că ni s-a obișnuit ochiul în ultimele luni cu imaginile de coșmar din Donbasul cuprins de flacăra războiului și a rebeliunii rusești, dar în ceea ce mă privește nu am îndrăznit să cred că asemenea scenarii pot fi aplicate și aici, la noi, în pașnica și blânda Basarabie, oricâte contradicții adună ea. Dar nu era obligatoriu să gândească în același fel și cei abilitați să vegheze la siguranța națională, ci să anticipeze anumite pericole și diversiuni. Să sperăm că operațiunile de anihilare a complotiștilor, a celor care voiau să organizeze un „Ruso-Maidan” la Chișinău, au tăiat puterea și avântul „rețelei” și că vom avea niște alegeri desfășurate în condiții normale.

Dar tot rămân șocat când mă gândesc că cineva, care privește cu aer de demon stăpânitor harta lumii și mai ales teritoriile fostei URSS, a decis, după ce a incendiat Ucraina, să pună foc și în R. Moldova. Să vadă în extinderea haosului, violenței și morții o rațiune de a fi, o cauză personală, un „proiect național”.

Răspunsul logic, rațional și firesc la această amenințare este participarea moldovenilor la vot și opțiunea lor pentru Europa; continuarea reformelor, abandonarea jumătăților de măsură, o mai mare solidaritate atât la nivelul societății, cât și al clasei politice. O clasă politică ce ar trebui să își ia în serios misiunea de edificare a unui stat democratic și viabil, așa cum speră și așteaptă cetățenii.