Ce vrea Europa și ce putem face noi

Contre-jour // Integrarea europeană a R. Moldova, oricât ar părea de straniu, depinde, în mare măsură de noi

Trăim copleșiți de obsesii interne (microbuze, concertele lui Dodon, schismele comuniștilor lui Voronin etc.), dar și de războiul declanșat de Rusia în Ucraina. E firesc, pentru că nu poți ignora ceea ce se întâmplă în ograda ta și nici să te faci că n-auzi ce e prin vecini. În acest timp, Europa și-a ales un nou Parlament, se dau lupte grele pentru posturile de comisari din Executivul european. Sperăm să avem și în noua legislatură de la Bruxelles cât mai mulți prieteni și avocați, așa cum a fost în Parlamentul anterior, cel care a stimulat și a făcut posibilă semnarea Acordului de Asociere.

Din păcate, noul președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a avut în discursul său de învestire o frază mai puțin fericită pentru moldoveni, și anume: „Nu va exista nicio nouă extindere în următorii cinci ani (…). UE are nevoie să-și ia o pauză în procesul său de lărgire pentru a consolida ceea ce s-a făcut în 28”. Nu vreau să apreciez cât de înțeleaptă e formula găsită de noul președinte al CE și dacă s-a gândit măcar o clipă că poate da peste cap cu aceste cuvinte aspirațiile a milioane de oameni din Europa de Est, care trăiesc sub amenințarea directă a Rusiei. Nu e vorba doar de o agresiune armată, ca în Ucraina, aceste amenințări se manifestă și prin embargouri economice, printr-o ofensivă propagandistică virulentă, fascistoidă, prin operațiuni secrete de sabotaj, prin instigarea unor separatisme locale etc. – arsenalul e bogat și pare inepuizabil.

Declarația noului președinte al CE poate descuraja eforturile de reformare a R. Moldova, asumate de un Guvern care și-a pus în joc credibilitatea în numele ideii europene, și poate remotiva forțele pro-rusești de la noi. În același timp, nu aș dramatiza declarațiile dlui Junker. E clar că a spus-o într-un moment solemn, protocolar, lansând un îndemn la conciliere populiștilor eurosceptici care au câștigat mai multe fotolii la Bruxelles. Integrarea europeană a R. Moldova, oricât ar părea de straniu, depinde, în mare măsură de noi. Pentru că numai noi vom putea prin votul din noiembrie 2014 să aducem la guvernare forțe care să construiască o nouă coaliție pro-europeană. Acesta va fi argumentul nostru în fața euroscepticilor interni și externi.

O nouă guvernare pro-europeană cu sarcini concrete, cum ar fi depunerea cererii de aderare în 2015, accelerarea reformelor interne – fără ezitări și jumătăți de măsură! - în așa fel ca în preajma anului 2020 aderarea să fie un obiectiv tangibil, va fi ceea ce va conta strategic în biografia R. Moldova. La fel cum în acest moment contează faptul că am semnat Acordul de Asociere și că avem un plan pentru implementarea acestuia. Restul, adică lupte de partid, șantaje, răzbunări personale, orgolii exacerbate, demolări reciproce etc. – toate acestea doar vor îngroșa mâzga noastră politică, vor otrăvi climatul social din care va trebui să răsară totuși o viitoare construcție guvernamentală. Dacă nu vom avea clarviziune și nu vom încerca, în numele unui ideal mai presus de noi, să depășim mediocritatea și vanitățile stupide care ne mână în luptă, dacă nu vom fi victima unei cuvântări „mioape și nesimțite” – cum au calificat-o unii – a dlui Junker, vom rata chiar noi, din vina noastră, integrarea europeană.

Suntem protejați de Ucraina, acolo unde chiar se moare pentru ideea europeană. Vom fi ajutați de grupul țărilor-membre din Europa Centrală, cu miezul său dur – Polonia, Țările Baltice și România –, care vor pleda ferm cauza R. Moldova. Și să nu uităm contribuția esențială a Statelor Unite, care, dincolo de scandalurile de spionaj, de filarea „cârtițelor” rusești, strecurate în cancelariile occidentale (se poartă un mare război invizibil!), au un cuvânt greu de spus în politica europeană.

Evoluția evenimentelor din Ucraina poate schimba atitudinea defetistă a Bruxellesului. Previziunile domnului Junker sunt inevitabil provizorii și conjuncturale într-o Europă a cărei agendă e scrisă de o Rusie ieșită din minți.