Unde-s banii din internate?

Strategie // Din Casa-internat pentru copii cu deficiențe mintale (băieți) din Orhei au plecat, în ultimii 5 ani, aproximativ 120 de beneficiari. Cu toate acestea, bugetul instituției a crescut cu aproape cinci milioane de lei

La 337 de copii – 12 milioane de lei în 2011, la 217 – aproape 17 milioane în 2014. Asta e socoteala la Casa-internat Orhei (CICDM), administrația căreiaa primit recomandări, încă în anul 2011, din partea unei firme de audit, să diminueze bugetul instituției. Printre argumente se regăsea și faptul că numărul copiilor scade pe an ce trece și nu este legal să menții aceleași cheltuieli. În ultimii trei ani, din această instituție au plecat peste o treime din beneficiari (120 de copii), iar statul își dorește lichidarea instituției și includerea în societate a persoanelor cu dizabilități.

„Eu tot o să ies de aici”

Pe Ion l-am surprins aplecat peste o bucată de pânză. Minuțios, doar cu cele două degețele de la mâini, coase mărgică cu mărgică mâneca lui Iisus. „Mama mi-a promis că anul acesta va veni să mă viziteze și uite că am deja cusute vreo patru tablouri cu sfinți. Sunt sigur că, dintre toate dantelele, una o să-i cadă cu tronc. Stau toată ziua aici. Practic, rar ies afară. Lucrul manual mă ajută să evadez în sine și să fug printre gânduri. Mama m-a dat aici, pentru că îi e rușine cu mine. Eu o sun când îmi e dor, dar ea nu răspunde. A zis să o las în pace”, explică Ion care are 19 ani.

Eduard, un alt tânăr care stă în internat tot de la vârsta de patru ani ca Ion, zice că își dorește cel mai tare să iasă de aici „la libertate”. „De Ziua Copiilor, nimeni nu ne-a vizitat. Am mâncat toată ziua cașă (terci - n.r.), cașă și iar cașă, măcar o bucățică de carne nu ni s-a oferit. Tocmai a doua zi au venit niște persoane și ne-au adus sucuri și dulciuri, dar duminică am stat ca niște dobitoace, uitați de toată lumea”, spune tânărul care muțește atunci când aude că prietenilor, care au plecat de aici și locuiesc în Casa Comunitară din Anenii Noi, le merge bine. Cu ochii în lacrimi a putut doar să bolborosească: „Au o casă numai a lor și mănâncă bunătăți, iar cel mai mult au libertate, da? Eu tot o să ies de aici și o să fiu fericit”, repetă tânărul pentru sine de câteva ori.

Două treimi din buget, pentru angajați

În situația lui Ion și a lui Eduard sunt peste 200 de copii și tineri, jumătate dintre care sunt imobilizați la pat. Administrația instituției afirmă că, din anul 2007, de la începerea reformei sistemului de îngrijire a copilului, din internat au plecat peste 120 de copii. „În 2008, în Casa-internat erau 350 de copii. Pe moment, aici sunt 217 persoane. Numai că doar 70 sunt minori. Cei mai în vârstă ating și 40 de ani. Pe teritoriul internatului avem o fermă și ei sunt incluși în diferite activități. Cei care au părăsit internatul fie au plecat în familiile biologice, fie în servicii alternative de calitate”, explică directoarea internatului, Lidia Popa.

În raportul unei firme de audit, numit „Evaluarea resurselor financiare CICDM Orhei”, care a fost elaborat pentru anul 2011, se menționează faptul că „în ultima perioadă, numărul de ieșiri a depășit numărul de intrări ale beneficiarilor, în timp ce bugetul instituției a crescut constant. Circa o treime din bugetul instituției este utilizată pentru întreținerea beneficiarilor (alimentație, medicamente, cărți etc.) și două treimi din buget sunt folosite pentru salarizarea personalului, întreținerea clădirii și altele”. Experții recomandă administrației, în același raport, să diminueze bugetul CICDM Orhei în funcție de numărul de beneficiari dezinstituționalizați și să se conducă de principiul „banii urmează copilul”, așa cum prevede o hotărâre de Guvern.

Beneficiari mai puțini, bani mai mulți

Potrivit datelor de la Ministerul Muncii Protecției Sociale și Familiei (MMPSF) privind utilizarea resurselor financiare la Casa-internat din Orhei, acestei instituții i-au fost alocate, în 2014, peste 16,8 milioane de lei, pe când în 2011 - 12 milioane de lei. Față de anul trecut, bugetul prevede o creștere considerabilă la cheltuieli de personal, cu 2,4 milioane de lei. „Am mărit salariile angajaților și a trebuit să facem careva achiziții pentru instituție, deoarece internatul trebuie să ofere servicii de calitate”, explică această majorare directoarea Lilia Popa.

Ion Măgureanu, directorul Casei comunitare din Anenii Noi, nu a auzit ca salariul angajaților să fie majorat, mai ales că ambele instituții, atât Casa-internat Orhei, cât și casele comunitare se conduc după aceeași formulă de salarizare. „Anul acesta am primit în jur de 400 000 de lei. Acești bani nu sunt destui. Avem șapte angajați, iar pentru ei sunt alocați lunar aproximativ 16 000 de lei. Oamenii nu sunt mulțumiți, deoarece cu 1 000 sau 2 000 de lei nu poți să trăiești în R. Moldova, dar facem tot posibilul să ne menținem”, explică Măgureanu.

Instituția va fi lichidată

Reprezentanții MMPSF nu au fost de găsit să explice de ce cheltuielile cresc, deși instituția are mai puțini beneficiari. Anterior, viceministrul Gheorghe Țurcanu a declarat pentru Ziarul NAȚIONAL că, în următorii 5 ani, această instituție nu va mai exista. „În contextul dezinstituționalizării, se creează noi servicii la nivel comunitar. De aceea, în următorii 4-5 ani, toate persoanele din instituțiile rezidențiale vor fi plasate în servicii alternative, precum case comunitare, iar internatele psihoneurologice din țară vor fi lichidate”, a declarat Țurcanu.

„Când un copil pleacă din instituție în alt serviciu alternativ, MMPSF alocă bani pentru dânsul. Culmea e că nu au fost micșorate resursele din bugetul instituției și redirecționate spre beneficiar, așa cum prevede legea, ceea ce este o povară pentru stat. De ce nu s-a diminuat bugetul, nu știm. Ei invocă „buna funcționare”, dar nu știu cât e de bună. Pentru o casă comunitară nu dau mai mulți bani decât pentru internat, chiar mai puțini, iar ONG-urile trebuie să suplinească unele costuri. Totuși, serviciile oferite sunt net superioare într-un serviciu alternativ. De ce să investești într-o instituție, când aceasta trebuie lichidată?”, a declarat Parascovia Muntean, manager „Keystone Moldova”.

„Dacă numărul de copii a scăzut, iar bugetul a crescut, ceva nu e normal. Presupun că salariul a crescut, deoarece numărul angajaților nu avea cum să crească. Puteau să facă vreo achiziție cu prețuri extrem de mari. Ar trebui cineva să-i controleze”, explică Angela Secrieru, expert economic „IDIS Viitorul”.