Trump anunță reluarea negocierilor cu Iranul în această săptămână, după respingerea planului privind Strâmtoarea Ormuz

Preşedintele american Donald Trump anunţă că se aşteaptă la o reluare, în curând, a negocierilor cu Iranul, după ce a respins planul Teheranului privind redeschiderea, în şapte zile, a Strâmtorii Ormuz.

După şapte luni de război, care zguduie economia mondială, Statele Unite şi Iranul nu au reuşit încă să ajungă la o soluţie diplomatică. O nouă rundă de negocieri ar putea începe în curând.

Donald Trump a respins din nou, duminică, condiţiile prezentate de Teheran în oferta iraniană.

"Ei vor să încheie un acord, dar nu este acordul pe care vreau eu să-l închei", "este ceea ce, poate, ar fi trebuit să acceptăm acum un an", a declarat Trump, apreciind că iranienii şi-au "supraestimat cărţile din mână".

Negocieri indirecte, intermediate de Qatar, ar putea avea loc începând de luni. Acestea ar urma să se desfăşoare la mai puţin de o săptămână după o altă rundă de discuţii indirecte între emisarii americani Steve Witkoff şi Jared Kushner, pe de o parte, şi şeful diplomaţiei iraniene Abbas Araghchi, pe de altă parte, în marja Adunării Generale a ONU, la New York.

Donald Trump anunţase sâmbătă că respinge propunerea Teheranului şi că liderii iranieni doresc acest acord pentru că "sunt pe cale să piardă rău".

Iranul, care i-a reproşat preşedintelui american contradicţiile frecvente, a anunţat că aşteaptă un răspuns definitiv înainte de a decide ce va face în continuare. "Până în prezent, mediatorul nu ne-a transmis nimic", a dezvăluit Araghchi.

Strâmtoarea Ormuz, prin care trecea înainte de război o cincime din hidrocarburile transportate la nivel mondial, se află în centrul conflictului dintre Iran, Statele Unite şi Israel, început la sfârşitul lunii februarie.

De atunci, Republica Islamică revendică controlul asupra strâmtorii, în timp ce Washingtonul menţine o blocadă asupra porturilor iraniene.

"TENTATIVĂ CINICĂ"

"Orice mişcare în vederea redeschiderii Strâmtorii Ormuz depinde de satisfacrea" cererilor Teheranului, iar "noi nu vom reveni asupra acestui lucru", a insistat şeful diplomatiei iraniene.

Aceste condiţii erau deja incluse într-un protocol al unui acord semnat în iunie. Documentul urmărea să pună capăt în mod durabil conflictului şi să deschidă calea unor negocieri privind partea sensibilă a programului nuclear iranian.

Protocolul a fost însă făcut ţăndări din cauza disputelor legate de condiţiile pentru traversarea Strâmtorii Ormuz.

În afară de încetarea imediată a ostilităţilor pe toate fronturile, textul prevedea deblocarea şi plata activelor iraniene îngheţate după Revoluţia Islamică din 1979. De asemenea, era prevăzută ridicarea sancţiunilor americane, care afectează grav economia iraniană.

Ambasadorul Statelor Unite la ONU, Mike Waltz, a denunţat o "tentativă destul de cinică" a iranienilor "de a pune ceva pe masă despre care ştiau că era inacceptabil".

El a acuzat Iranul că repetă aceste cereri, "deşi am încheiat un protocol al unui acord (...) care a fost încălcat imediat prin atacuri împotriva navigaţiei internaţionale".

Araghchi a respins, la rândul său, acuzaţiile americane şi a denunţat "vechi acuzaţii nefondate".

Donald Trump se confruntă cu o nepopularitate tot mai mare din cauza războiului din Orientul Mijlociu, care a "explodat" preţurile carburanţilor. Cu toate acestea, preşedintele american nu a exclus reluarea atacurilor.

Potrivit unor informaţii apărute în presa americană, el ar putea recurge la această opţiune după alegerile de la jumătate de mandat, prevăzute pentru 3 noiembrie.

"DEFICIENŢE"

Pe teren, în ultimele săptămâni a fost observată o acalmie. Statele Unite nu au mai atacat Iranul de la 1 septembrie, deşi navele sunt vizate în mod regulat în Strâmtoarea Ormuz.

Duminică, Gardienii Revoluţiei iraniene au anunţat că au confiscat o dronă submarină americană "de vârf", care opera "în scopuri de spionaj".

Situaţia rămâne tensionată şi în Yemen. Această ţară a devenit noul front regional după reluarea, în iulie, a conflictului dintre rebelii huthi proiranieni şi Guvernul yemenit, susţinut de Arabia Saudită, după mai mulţi ani de pauză.

Huthi au lansat în septembrie o ofensivă sângeroasă şi şi-au consolidat controlul asupra Strâmtorii Bab el-Mandeb. Aceasta este cealaltă cale strategică de transport a exporturilor petroliere dintre Europa şi Asia, pe lângă Canalul Suez.

"Stabilitatea acestei regiuni este direct legată de securitatea energetică mondială", a subliniat sâmbătă şeful diplomaţiei saudite Faisal bin Farhan Al Saud, în cadrul Adunării Generale a ONU, la New York.

El a acuzat comunitatea internaţională că a dat dovadă de "deficienţe, când ar fi trebuit să-şi asume de fapt responsabilităţile" în acest domeniu.