Societatea civilă, ÎNGRIJORATĂ de modul de numire și promovare a unor judecători

Mai multe organizații nonguvernamentale se declară revoltate de rezultatele concursurilor desfășurate acum o săptămână de Consiliul Superior al Magistraturii pentru numirea și promovarea unor judecători.

ONG-iștii susțin că sunt îngrijorați de decizia CSM de a respinge candidatura Tatianei Răducanu la funcția de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție (CSJ), după ce două concursuri anterioare pentru această funcție au fost anulate pe motiv că niciun candidat nu s-a înscris în cursă.

„Adoptarea soluției CSM în acest caz nu este clară, în condițiile în care dna Răducanu a fost unicul candidat într-un concurs care a fost anunțat de trei ori, iar experiența ei profesională este vastă și notorie. Mai mult, în acest caz nu a fost întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptarea hotărârii (șapte), iar doi membri ai CSM nu au participat la vot din motive obiective. Respectiv, desfășurarea concursului urma să fie amânată pentru o altă ședință a CSM. Astfel, se pare că s-au creat condiții artificiale de respingere a unui candidat eligibil pentru funcția de vicepreședinte al CSJ”, se arată într-un apel public semnat de nouă organizații nonguvernamentale.

Acestea se declară consternate și de candidatura selectată de membrii CSM pentru suplinirea unei funcții vacante de judecător la CSJ.

„La concursul pentru suplinirea funcției vacante de judecător al CSJ au participat șase candidați. CSM a decis să propună Parlamentului Republicii Moldova numirea în funcția de judecător la CSJ a dnei Mariana Pitic (…) În cadrul ședinței CSM s-a confirmat că dna Pitic are o experiență profesională în funcția de judecător de patru ani și o experiență în cadrul Institutului Național al Justiției (INJ) de peste trei ani. În ședința CSM s-a mai stabilit că dna Pitic a încălcat anterior Codul de etică al judecătorilor, deși nu a recunoscut acest fapt în cadrul interviului, și, din motive necunoscute, nu a examinat dosare în cadrul judecătoriei sect. Centru mun. Chișinău în perioada septembrie 2015 (sfârșitul mandatului la INJ) - ianuarie 2016 (interviul pentru funcția de judecător la CSJ).

În acest caz, având în vedere faptul că CSM a selectat și propus spre promovare la CSJ un judecător care nu a acumulat cel mai înalt punctaj la Colegiul de selecție și cariera judecătorilor și care avea cea mai mică experiență în funcția de judecător dintre toți candidații, CSM trebuie să explice de ce a propus anume acest candidat pentru promovare la instanța supremă din țară”, se mai precizează în declarația deschisă semnată de reprezentanții societății civile.

Anterior, atenționează semnatarii, în cel puțin patru cazuri, CSM a propus Parlamentului numirea în funcția de judecător la CSJ a unor candidați cu un punctaj mai mic sau chiar cel mai mic, fără a-și motiva propunerea.

De asemenea, autorii apelului cer socoteală CSM pentru numirea în funcția de judecător la Judecătoria Centru a Luciei Bagrin și de președinte al Curții de Apel Comrat pe un termen de 4 ani a lui Serghei Gubenco, respinși anterior de președintele Nicolae Timofti.

„În aceste două cazuri s-a invocat existența unor elemente ale factorilor de risc și necorespunderii unor criterii obligatorii pentru accederea în funcția de judecător. În aceste circumstanțe, CSM urmează să explice în hotărârile sale dacă motivele indicate anterior de președintele republicii în privința acestor doi candidați au dispărut sau nu s-au adeverit și să explice orice alte numiri repetate a unor candidați care anterior au fost respinși de președinte pe motiv de lipsă de integritate”, cer semnatarii.

Potrivit lor, se creează impresia că CSM dorește să numească în funcții de judecători și să promoveze în funcții persoane în privința cărora există diverse suspiciuni de integritate, ceea ce știrbește din autoritatea și capacitatea CSM de a promova un corp de judecători integri și independenți.

Printre semnatarii apelului se numără Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Centrul de Investigații Jurnalistice, Asociația „Promo-LEX”, Transparency International Moldova, Asociația pentru Democrație Participativă, Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă, Asociația Presei Independente, Institutul de Politici Publice și Institutul de Politici și Reforme Europene.