SINUCIDERE // De ce își pun moldovenii ȘTREANGUL în gât

Limite // O dată la două zile, un moldovean sau doi încearcă să își ia zilele, numai în capitală. Cea mai frecventă „opțiune” sunt medicamentele, spun medicii, iar în multe cazuri, intervenția lor este prea târzie

Sărăcia, nefericirea și viața mizerabilă îi aduc pe moldoveni în pragul disperării, iar de aici până la a-și pune ștreangul în gât nu este decât un singur pas. Psihologii avertizează că numărul tentativelor de suicid este în creștere de la o lună la alta atât în rândul minorilor, cât și al celor trecuți de 40 de ani. O încercare trebuie să semnaleze o problemă, iar societatea trebuie să reacționeze la aceasta, mai spun specialiștii. Pe de altă parte, studiile arată că, în majoritatea cazurilor, o primă tentativă o va aduce și pe a doua, iar gândul negru odată implantat în subconștient va da roade.

Și-a dat foc din disperare

La mijlocul lunii aprilie, o femeie de 46 de ani din localitatea Colonița, pe nume Vera Borisenco, își turna peste ea o canistră de benzină. S-a izolat în grădina casei și s-a autoincendiat în semn de protest. A vrut să își ia zilele, pentru că a rămas fără casă, pe care i-a fost aplicat sechestru de către un executor judecătoresc. Chiar în timp ce omul legii îi aplica sigiliul pe locuință, din cauza unei datorii pe care o avea femeia la bancă, aceasta a plecat în grădină și și-a dat foc. Din fericire, un polițist care a venit la fața locului a reușit să o salveze, însă femeia a rămas cu arsuri pe mai mult de 50% din suprafața corpului și cu toate organele interne afectate. „În momentul în care executorul judecătoresc a adus la cunoștință decizia irevocabilă a instanței de judecată, pentru a trece bunul în posesia creditorului, doamna s-a autoincendiat. Totuși, i s-a acordat primul ajutor medical și am solicitat ambulanța”, a declarat atunci pentru presă inspectorul de poliție Alexandru Pânzari.

„A fost un strigăt la cer”

Datoria femeii se ridică acum la zeci de mii de euro. Primarul de Colonița, Angela Zaporojan, a fost prietenă și colegă de clasă cu Vera Borisenco și spune că o cunoaște foarte bine. „Noi îi spuneam Maricica, pentru că era o fire foarte veselă. Și-a ridicat singură casa și copiii, ei sunt tot ce are ea. Vă imaginați, să vă rămână ambii copii pe drumuri, cu nepoțeii mici?”, se întreabă retoric primarul. „A fost un semn de disperare, un strigăt la cer”, a explicat Zaporojan. Primarul spune că femeia nu are nicio legătură cu banii, întrucât fiul ei a început o afacere cu un „șmecher”, iar dânsa s-a văzut prinsă la mijloc. „Probabil, casa ei era scrisă pe fecior, nu știu… Pur și simplu nu i-a mers în viață. În sat se colectează acum bani pentru ea. Trebuie să o ajutăm… O colegă de-a noastră a mers în vizită la spital și ne-a spus că ea este conștientă și că întreabă dacă nu cumva avem vreun loc în cămin, ca să o primim. Sărmana de ea nu are acum unde trage dacă se externează din spital…”, a încheiat primarul. Potrivit lui Zaporojan, femeia va mai rămâne sub supravegherea medicilor încă două luni, iar săptămâna aceasta ea a suferit o intervenție chirurgicală.

Primul ajutor este esențial

Doamna Ala Juieva este medic la Spitalul de Urgență de aproape 35 de ani. A fost solicitată de zeci de mii de ori ca să acorde primul ajutor medical în cazurile de tentativă de suicid. În toți anii săi de lucru „la salvare”, cum spune ea, a văzut de toate: de la oameni care au încercat să bea toate pastilele din casă și până la cei care și-au produs răni grave pe corp sau chiar s-au incendiat. Nu se implică prea mult în „cazuri” și nu le ia personal: doar acordă primul ajutor necesar, iar adevăratele bătăi de cap le revin ulterior medicilor de la instituțiile specializate. „Ajutorul medical îl acordăm la toți în egală măsură. După ce ne facem meseria acasă la pacient, anunțăm imediat poliția. Dacă e vorba de intoxicații, spălăm stomacul bolnavului, dacă s-a tăiat cu ceva – oprim hemoragia ș.a.m.d. Depinde de caz. Facem totul repede, pentru ca să le salvăm viața, apoi îi ducem la Spitalul „Sfânta Treime”. Acolo de ei se ocupă psihologii”, explică specialistul. Din practica anilor ei, a înțeles un singur lucru: oamenii nu își apreciază viața. „Înainte de a decide să îți pui capăt zilelor, trebuie să te gândești bine. Orice problemă are o soluție. Din păcate, oamenii se grăbesc să găsească o ieșire din situație aici și acum”, povestește Ala Juieva.

Persoanele de vârsta a treia, în grupul de risc

Grija pentru persoanele care au vrut să își ia zilele cade pe umerii psihologilor. Fie că sunt plătiți de stat și acordă ajutorul necesar indicat la Spitalul de Psihiatrie, fie că au cabinete personale, psihologii încearcă să pună cap la cap gânduri și stări ca să obțină diagnoze și să dea tratamente. Aceștia spun însă că încercările de sinucidere nu sunt dese doar în rândul tinerilor. Medicii de la Urgență sunt solicitați în case unde locuiesc bărbați și femei cu vârste între 40 și 60 de ani. „Este vorba despre criza de la mijlocul vieții, un fenomen comun cu care se confruntă mai toate persoanele la această vârstă. Simptomele pot fi provocate de datorii, divorț, vreun deces în familie etc.”, explică psihologul Rodica Rudei. Specialistul mai spune că deciziile sunt luate repede și pe negândite. Însă, înainte de a trece la acțiune, fiecare persoană transmite anumite semnale. „Este vorba de trăirea unui sentiment de nefericire, dorința de a trăi o aventură sau de a face ceva diferit, simptome de anxietate și depresie, orientarea spre Dumnezeu și religie, reflecții profunde asupra morții, meditații asupra tinereții, dar și sentimentul că actualul loc de muncă este unul plictisitor”, mai spune Rodica Rudei. Este important ca rudele să „citească” aceste simptome și să acționeze. Din păcate, însă, prea puțini le acordă atenție, iar unii moldoveni se gândesc tot mai des la moarte ca la o soluție”, concluzionează psihologul.

În primele patru luni ale anului 2014, 60 de locuitori ai municipiului Chișinău au vrut să își încheie socotelile cu viața. Dintre ei, 18 sunt bărbați, iar restul femei. Cele mai dese cazuri sunt încercările de a se sinucide cu medicamente.

Din 60 de tentative făcute în 2014,

-46 au fost cu medicamente

-10 cu obiecte ascuțite

-două încercări de spânzurare

-un caz de autoincendiere

-un caz de intoxicare cu gaz natural