România ezită să trimită trupe de pace în Ucraina: art. 5 NATO, între protecție și incertitudine

Ministrul de Externe, Emil Hurezeanu, a menționat că există „o rezervă” în ceea ce privește trimiterea de trupe de pace în Ucraina de către state membre NATO, deoarece, „într-o situație neașteptată”, acestea ar putea fi protejate de Articolul 5 al Cartei NATO, care se referă la solidaritate.

Întrebat în emisiunea Insider politic de la Prima TV despre posibilitatea ca România să trimită trupe de pace în Ucraina, Hurezeanu a subliniat: „După cum se cunoaște, există o rezervă, nu doar din partea noastră. Aceasta a fost exprimată și de Germania, Polonia și Spania. Nu știu dacă sunt dorite trupele, americanii nu vor să mai trimită trupe, nu sunt dispuși să-și trimită „băieții noștri” într-un astfel de teatru de operațiuni. Dar nu știu nici europenii cum, când și de ce?”.

Ministrul a precizat că ideea trimiterii de trupe de pace în Ucraina a fost discutată la Paris. „A fost una dintre posibilele concluzii ale primei reuniuni de grup de la Paris că, dacă vor participa trupe europene din țări NATO în operațiuni de păstrare a păcii în Ucraina și se ajunge într-o situație neașteptată, ele ar putea beneficia de Articolul 5, privind solidaritatea - toți pentru unul, unul pentru toți - din Carta NATO. Totuși, nu s-a ajuns la această concluzie finală”, a declarat Hurezeanu.

Potrivit acestuia, unul dintre pericolele suplimentare ale situației actuale este „fluiditatea acesteia, din toate punctele de vedere”. „Încă nu știm cum se va încheia această situație, dacă toate intențiile americane, considerate maximaliste din mai multe perspective, vor rămâne așa. Nu știm dacă ele se vor transforma într-un modus vivendi sau într-o ecuație de pace, așa cum și-o dorește toată lumea, inclusiv rușii. Și nu știm nici ce doresc, în final, europenii. Cum vor depăși această mare încercare? Cert este că toate întâlnirile europene sunt acum sub această imensă povară, cu spectrul trezirii la realitate, dacă pot spune așa, când vorbim de o entitate atât de importantă. Și ce facem? Punem împreună resurse? Discutăm de bugete militare, de o industrie de apărare comună? Facem o armată comună? Încă nu există răspunsuri”, a concluzionat Hurezeanu.