România, discuții cu Azerbaidjanul privind sporirea securității energetice prin diversificarea surselor pentru gaze naturale și energie electrică

Președintele Klaus Iohannis a avut marți o convorbire telefonică cu omologul său din Azerbaidjan, Ilham Aliyev, despre consolidarea cooperării româno-azere în domeniul energiei și al securității energetice.

Șeful statului român a anunțat, pe Twitter, că a avut „o convorbire telefonică foarte bună cu președintele Ilham Aliyev privind consolidarea și extinderea parteneriatului strategic dintre România și Azerbaidjan în toate domeniile de cooperare, în contextul în care sărbătorim 30 de ani de relații diplomatice”.

„Am discutat cu președintele Ilham Aliyev despre consolidarea cooperării noastre în domeniul energiei în vederea creșterii securității energetice prin diversificarea surselor pentru gaze naturale și energie electrică. I-am mulțumit președintelui Ilham Aliyev pentru deschiderea de care a dat dovadă în susținerea eforturilor noastre în aceste domenii“, a punctat Iohannis.

Președintele Iohannis s-a poziționat recent foarte ferm cu privire la dobândirea independenței energetice naționale și a cerut ca Uniunea Europeană să pună capăt dependenței sale de gazul rusesc în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina.

De altfel, ca parte a eforturilor României de a sprijini securitatea energetică europeană și a reduce dependența de Rusia, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a discutat recent cu președintele Azerbaidjanului despre aprovizionarea cu gaze a Europei, subliniind că România este dispusă să pună pe masă conducta BRUA care poate fi o rută alternativă de aprovizionare pentru a aduce în Europa gaze din Azerbaidjan.

Potrivit statisticilor europene, România este țara din Uniunea Europeană cu cea mai redusă nevoie de gazul rusesc, aproximativ 10% din necesarul energetic național provenind din Rusia. Finlanda, Estonia și Letonia sunt țările din UE cu cea mai mare dependență de gazul provenit din Rusia. Dependența Uniunii Europene de gazul rusesc este de aproximativ 40%, scrie Calea Europeană.

Reuniți la Versailles săptămâna trecută, liderii statelor membre ale UE au cerut Comisiei Europene să vină până în luna mai cu o propunere de eliminare treptată până în 2027 a dependenței energetice față de Rusia.

Ca parte a contribuției sale la acest obiectiv, Comisia Europeană a prezentat la 8 martie inițiativa „RePowerEU”, care reprezintă liniile generale ale unui plan menit să asigure independența Europei de combustibilii fosili din Rusia cu mult înainte de 2030, începând cu gazele naturale, măsura fiind accelerată ca urmare a agresiunii militare a Rusiei în Ucraina.

Prin această inițiativă, Comisia Europeană propune ca, până la data de 1 octombrie, stocurile de gaz din Uniunii Europene să fie la 90% din capacitatea lor pentru a avea rezerve și cantități suficiente de gaz.

„REPowerEU” va încerca să diversifice aprovizionarea cu gaze, să accelereze introducerea gazelor din surse regenerabile și să înlocuiască gazul pentru încălzire și producerea de energie electrică. Astfel, până la sfârșitul anului, cererea UE de gaz rusesc s-ar putea reduce cu două treimi.

Printre alternativele luate în calcul de Bruxelles se numără diversificarea aprovizionării cu gaze prin importuri mai mari de gaz natural lichefiat sau de la alți furnizori în afară de Rusia și punerea în aplicare a pachetului de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 care ar diminua consumul anual de gaze cu 30%.