Procurorii își iau MĂSURI de „PROTECȚIE” împotriva indicațiilor politicienilor
Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a aprobat Codul de etică şi conduită al procurorului, care stabileşte principiile şi standardele de etică profesională obligatorii, normele de conduită ale procurorului în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi în viaţa privată.
Potrivit unui comunicat de presă al Procuraturii Generale (PG), printre principiile pe care trebuie să le respecte procurorii pentru a avea o ţinută morală şi profesională se regăsesc cele ale legalităţii, independenţei, integrităţii, imparţialităţii, profesionalismului, colegialităţii, confidenţialităţii, corectitudinii.
Astfel, procurorul trebuie să acţioneze în mod echitabil şi onest, să respecte prezumţia nevinovăţiei, să fie autonom în luarea deciziilor şi în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, asigurând respectarea principiilor separării puterilor în stat, legalităţii, independenţei instituţionale şi responsabilităţii. De asemenea, în activitatea procurorului nu se admit imixtiuni sau influenţe din exterior, inclusiv din partea celor care activează în politică, economie, finanţe, culte şi media. Fiind conştient de riscurile corupţiei, procurorul nu trebuie să admită comportament corupţional în activitatea sa, să pretindă şi să accepte cadouri, favoruri sau beneficii pentru îndeplinirea atribuţiilor funcţionale sau în virtutea funcţiei deţinute.
Codul mai prevede că procurorul nu trebuie să execute indicaţiile sau solicitările politicienilor, ale funcţionarilor de stat şi ale reprezentanţilor instituţiilor de drept, dacă acestea sunt contrare legislaţiei, altor acte normative sau principiilor prezentului Cod. Încălcarea normelor prevăzute de Cod se va examina de către Colegiul disciplinar (şi de etică), încălcările constatate putând atrage sancţiuni disciplinare, conform legislaţiei.
Documentul a fost elaborat de către un grup de lucru, constituit prin ordinul procurorului general, în componenţa acestuia fiind desemnaţi atât responsabili din cadrul Procuraturii şi ai Ministerului Justiţiei, cât şi experţi internaţionali.
Cei care vor submina democrația și independența R. Moldova, MONITORIZAȚI în continuare de SUA. „Statele Unite ale Americii sunt cei mai importanți parteneri ai R. Moldova atunci când vorbim de sancțiuni”
„Timpuri pe care nu le-a vrut Dumnezeu”: O expoziție dedicată foametei organizate de sovietici în Basarabia și filmul „Omorâți prin înfometare”, la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău
Autoritățile R. Moldova, ajutate de 14 Înalți Consilieri UE în procesul de reforme și de integrare europeană: Jumătate dintre aceștia sunt din România