FOTO// Demnitarii din „Poieniţa veselă”

Arendă // Peste 11 mii de hectare de pădure din proprietatea statului au fost date în arendă pentru 49 de ani unor demnitari și oameni de afaceri

O pădure situată în coasta capitalei, la zece kilometri pe traseul Chişinău-Leuşeni, s-a transformat, în ultimii ani, într-un sătuc de poveste. Case cu două etaje de toată frumuseţea, fântâni arteziene, reţele electrice, de apă și gaze, drum asfaltat, dar și securitatea din zonă o fac deosebită. Nimeni nu mai are acces peste gardurile de doi metri înălţime, încercuite cu sârmă ghimpată care au fost instalate de arendașii care au avut norocul să se pricopsească cu terenuri în fondul silvic.

„Poieniţa veselă”, căci aşa se numeşte sectorul de pădure în cauză, este în raza administrativă a comunei Ruseştii Noi, Ialoveni. Fiind lângă Chişinău, locul a atras mai mulţi afacerişti şi demnitari. Primii visau să amenajeze aici pensiuni turistice, care pot aduce un profit considerabil, iar cei din urmă s-au mulţumit cu case de vacanţă. Plăcerea îi costă doar câteva mii de lei pe an. Pentru un hectar de teren arendat în pădurile R. Moldova, plăteşti anual 4 025 de lei.

Ministru cu moşie în pădure

Printre cei care au semnat contracte de arendă cu Agenţia „Moldsilva” se numără şi fiul ministrului Dezvoltării Regionale și Construcţiilor Marcel Răducan, Gicu Răducan. Acesta a obţinut, în 2010, pe când avea doar 17 ani, jumătate de hectar de teren în „Poieniţa veselă” pe care îl va putea gestiona timp de 49 de ani. Ministrul a declarat anterior într-un interviu că fiul său studiază peste hotare şi urmează să revină în R. Moldova după absolvire. Se pare că familia i-a şi pregătit un cadou la întoarcere. A reuşit să ridice în pădure o casă de invidiat, cu două etaje, cu un foişor în curte pentru zeci de oaspeţi şi a amenajat o ogradă de toată frumuseţea: cu trotuare pavate, gazon semănat şi brăduţi plantaţi. Oficialul a refuzat să ne spună din ce bani a fost edificată construcţia. „Întrebaţi-l pe fiul meu. De ce mă întrebaţi pe mine?”, ne-a răspuns indignat Marcel Răducan.

Nereguli în construcţie

Chiar dacă locuinţa este din lemn, la temelie se pot vedea pilonii din beton armat şi întăriți cu pietre şi ciment, asta în condiţiile în care legislaţia prevede că în fondul forestier sunt permise doar construcţii uşor demontabile. Neregula a fost sesizată şi de către deputaţii care au inspectat zona. „În condiţiile în care s-a săpat şi s-a pus temelie de beton, consider că aceste construcții pot fi numite capitale”, a precizat preşedintele Comisiei parlamentare de anchetă pentru verificarea gestiunii fondului forestier, Simion Grişciuc. Deputaţii au mai descoperit că arendaşul Gicu Răducan şi-a permis să instaleze în curte un biosistem de epurare.

Piscină în pădure

Un alt contract de arendă în acelaşi sector de pădure - o altă surpriză. Soţia directorului companiei „Chişinău-Gaz”, Olga Cuiumju, care are în gestiune, din 2011, un hectar de teren, este învinuită de Inspectoratul Ecologic de Stat (IES) de distrugerea fondului forestier. Femeia şi-a dorit o casă de vacanţă cu piscină, a obţinut toate actele necesare pentru ridicarea construcţiei, dar IES i-a dat planurile peste cap şi a sistat lucrările. „Agenția „Moldsilva” a autorizat edificarea construcțiilor. A aplicat ștampila și a semnat planul general. A fost permisă construcția unei piscine de 150 de metri pătrați și o casă de vacanță de 270 m.p. Potrivit proiectului de execuție, fundația a fost făcută din gresie, mortar de ciment-nisip, beton armat, pardosea, pietriș din calcar bătut. La 30 iulie 2012, Agenția „Moldsilva” a întocmit un act de control în care s-a menționat că pentru instalarea pilonilor pentru fundație a fost decopertat solul de pe o suprafață de 200 m.p. și au fost distruși ilicit 2 656 de arbori”, se spune în raportul Comisiei parlamentare.

Magistraţii fac dreptate

Deși alte acte pentru construcție erau în regulă, arendașul Olga Cuiumju nu a obținut avizul pozitiv al expertizei ecologice de stat. „În primul rând, bazinul este o construcție capitală. Chiar dacă scoți placajul, rămâne groapa. Este o ingerință majoră în suprafața de sol. Și casa are la temelie piloni din beton și carcasă din metal. Au fost distruși arbori și tot subarboretul de pe acest teritoriu. Ne-am adresat în instanță pentru a sista construcția, dar în câteva luni Cuiumju a reușit să obțină câștig de cauză. În octombrie 2012, dosarul era pe rol la Curtea de Apel Chișinău și, în martie 2013, CSJ adoptă deja o decizie irevocabilă. Pentru acest arendaș au fost întocmite 11 procese-verbale pentru prejudicii cauzate mediului. Urmează să mai achite amenzi”, a precizat Ion Caliniuc, șef adjunct al Direcției Inspecția florei și faunei din cadrul IES.

Supărat pe deputați

Contactat de noi, șeful de la „Chișinău-Gaz”, Constantin Cuiumju, a declarat că este supărat rău pe Comisia parlamentară care ar fi stabilit nereguli pe terenul arendat de soția sa. „Nu este vina noastră că legislația este imperfectă. Nicăieri nu este stipulat clar ce-i asta o construcție ușor demontabilă. Instituțiile abilitate au semnat toate actele pentru a începe lucrul după proiectul pe care l-am prezentat. Atâtea probleme cu IES că ne mușcam și mâinile că am acceptat acest contract. Am cheltuit o sumedenie de bani pentru construcție. Am demonstrat în instanță că nu am distrus nimic în fondul forestier. Personal, nu am tăiat niciun copac”, afirmă Constantin Cuiumju. După ce a obținut câștig de cauză în judecată, familia Cuiumju a continuat nestingherit construcția pe terenul din „Poienița veselă”. Casa de vacanță a fost finisată și înregistrată la Întreprinderea de Stat „Cadastru”.

Tranzacție eșuată

În 2011 a fost pregătită o hotărâre de Guvern prin care peste 250 de hectare de terenuri agricole împădurite, din proprietate privată, din extravilanul satului Copceac, Ștefan Vodă, urmau să fie schimbate cu 87 de hectare de pădure, proprietate publică a statului, amplasate în apropierea Chișinăului. Printre cei 33 de beneficiari care urmau să facă o tranzacție cu statul se numărau și Gicu Răducan, și Olga Cuiumju. Primul urma să cedeze 1,6 hectare de teren pe care-l deține în s. Copceac în schimbul a jumătate de hectar în „Poenița veselă”, același lot pe care l-a luat în arendă pentru 49 de ani de la „Moldsilva”. Olga Cuiumju urma să schimbe 3,1 ha de teren din s. Copceac pe acel hectar de pădure din „Poienița veselă” pe care îl are în folosință. Hotărârea de Guvern menționată nu a mai ajuns să fie avizată de Cabinetul de miniștri.

Ce spun funcționarii despre construcțiile din „Poienița veselă”

Vasile Bobea, inginer în cadrul „Moldsilva” responsabil de arenda fondului forestier: „Această Lege cu privire la arenda pădurilor nu a fost gândită până la capăt în 2008 și are multe lacune. În plus, instituțiile nu conlucrează – unii eliberează acte, alții găsesc nereguli. Noi atunci când eliberăm autorizații nu vedem proiectul construcției, din ce materiale urmează a fi ridicată. Inspecția în Construcții trebuie să țină situația sub control. Noi ulterior putem identifica daunele aduse fondului forestier. În cadrul inspectării eliberăm prescripții de înlăturare a neregulilor, dăm amenzi, dar nu putem sista construcția. Toți în ansamblu suntem vinovați de situația creată. Acum am sistat procesul. Nu mai semnăm contracte de arendă până nu va fi îmbunătățită legislația”.

Pavel Codreanu, primarul comunei Ruseștii Noi: „Noi semnăm ultimii, după ce este prezentată autorizația pentru construcții, proiectul de la arhitectorul-șef, autorizația de la „Moldsilva”. De fiecare dată mi-au fost prezentate proiecte de construcții mobile. Dacă sunt toate actele, eu nu pot să nu semnez. Dar pe mulți solicitanți i-am alungat de pe coridoarele primăriei. Apoi, pentru a scăpa de presiuni, am decis împreună cu Consiliul local să nu mai semnez niciun certificat de urbanism pentru construcții în fondul forestier. Din primăvară, nu am eliberat niciun act”.

Simion Grișciuc, președintele Comisiei parlamentare de anchetă pentru verificarea gestiunii fondului forestier: „Oamenii au avut alte așteptări – demisii din sistem. Dar scopul nostru a fost să demonstrăm neregulile. Dacă vin alții, tot așa vor proceda, fiindcă sistemul îi absoarbe. Scopul nostru a fost să demonstrăm că fondul forestier în R. Moldova nu este protejat, că avem o legislație învechită în domeniu și trebuie să fie reformat conceptul de bază privind gestionarea fondului forestier. Am făcut un șir de recomandări și așteptăm să vedem ce va face mai departe „Moldsilva”, Inspectoratul Ecologic de Stat și Procuratura Generală”.

Recreeri și vânători

În perioada 2008-2012, Agenția „Moldsilva” a încheiat 807 contracte de arendă cu persoane fizice și juridice. În scop de recreere au fost date în folosință 2 461 ha de pădure. Alte 9 070 ha de teren au fost date în arendă în scop de gospodărire cinegetică, în mare parte pentru vânătoare. Pădurile arendate reprezintă 4,1% din suprafața fondului forestier gestionat de „Moldsilva”.