Parlamentul majorează cota programelor TV în limba română și a conținutului autohton în spațiul audiovizual al Republicii Moldova

Programele TV în limba română și conținutul autohton vor avea o pondere mai mare în spațiul audiovizual al Republicii Moldova. Un proiect de lege în acest sens a fost aprobat astăzi, în prima lectură, de 53 de deputați. Inițiativa propune modificarea Codului serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova și a Legii privind mecanismul de examinare a investițiilor de importanță pentru securitatea statului, comunică MOLDPRES.

Documentul a fost prezentat de președinta Comisiei parlamentare pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, Liliana Nicolaescu-Onofrei, care a subliniat că proiectul urmărește consolidarea promovării limbii române și a conținutului autohton în spațiul audiovizual național.

„Inițiativa prevede transpunerea prevederilor Directivei europene privind serviciile mass-media audiovizuale. Un alt aspect vizează consolidarea capacității de reglementare și control a Consiliului Audiovizualului. Proiectul conține și multe prevederi tehnice. Toate intervențiile sunt în conformitate cu standardele europene. Astfel, pe parcursul elaborării proiectului, am avut consultări și cu colegii din Uniunea Europeană. Toate aspectele introduse în proiect sunt în conformitate cu recomandările acestora”, a subliniat Liliana Nicolaescu-Onofrei.

Proiectul introduce un capitol nou în Codul serviciilor media audiovizuale, care reglementează pentru prima dată structura și modul de funcționare a furnizorului public regional de servicii media al UTA Găgăuzia. Sunt stabilite prevederi privind numirea directorului, atribuțiile Comitetului managerial, componența și rolul Consiliului de supraveghere regional, precum și Caietul de sarcini, bugetul și răspunderea instituției.

Inițiativa a fost criticată de reprezentanții opoziției parlamentare. Deputatul socialist Vladimir Odnostalco a accentuat că „modificările legislative ar putea afecta activitatea mass-media din UTA Găgăuzia”.

În acest context, Liliana Nicolaescu-Onofrei a menționat că regulile de funcționare, atât pentru un furnizor public național, cât și pentru unul public regional, trebuie să fie exact aceleași. Ea a insistat asupra necesității unui cadru unitar de independență editorială și managerială.

„Din punctul nostru de vedere, independența poate fi asigurată prin aceleași mecanisme: preselectarea prin concurs a membrilor Consiliului de supraveghere, prin selectarea prin concurs a unui director care să nu fie afiliat, să nu fie membru de partid sau să fie plătit în plic de oligarhi bine-cunoscuți, fugari și condamnați. Să fie exact aceleași posibilități de creare a unei strategii de dezvoltare a acestei televiziuni, strategie care să vizeze chiar interesele culturale ale autonomiei și să fie realizată de o persoană selectată prin concurs, care să livreze ceva cu adevărat important pentru dezvoltarea culturală a UTA Găgăuzia”, a remarcat Liliana Nicolaescu-Onofrei.

Una dintre principalele prevederi ale documentului este introducerea obligației ca posturile de televiziune să difuzeze, în intervalul 06:00–24:00, cel puțin 50% din programe în limba română sau cu dublare în limba română. Excepția se va aplica posturilor destinate comunităților în care o minoritate etnică este majoritară în unitatea administrativ-teritorială respectivă.

Proiectul prevede și majorarea, de la 50% la 60%, a cotei minime de servicii de televiziune în limba română sau cu subtitrare ori dublare în română în pachetele distribuitorilor. În același timp, serviciile de televiziune într-o altă limbă nu vor putea depăși 30% din totalul pachetului distribuit, pentru fiecare limbă în parte.

O altă modificare importantă vizează susținerea producției audiovizuale autohtone. Furnizorii de televiziune vor trebui să aloce cel puțin 5% din emisia săptămânală operelor audiovizuale realizate de producători independenți din Republica Moldova. Totodată, cota operelor europene create de producători independenți va crește la cel puțin 10% din emisia săptămânală, dintre care minimum jumătate trebuie să fie opere recente, produse în ultimii cinci ani.

Proiectul prevede și creșterea, de la 10% la 20%, a cotei de opere muzicale ale compozitorilor și artiștilor din Republica Moldova. Cota de 30% pentru operele muzicale în limba română rămâne neschimbată, consolidând astfel prezența creațiilor muzicale în română în grilele de programe.

Noile prevederi vizează, de asemenea, protecția minorilor și a persoanelor cu dizabilități. Datele personale ale minorilor, colectate de furnizorii de servicii media, nu vor putea fi utilizate în scopuri comerciale. Totodată, furnizorii vor prezenta anual Consiliului Audiovizualului un raport privind măsurile întreprinse pentru asigurarea accesibilității serviciilor pentru persoanele cu dizabilități.

Inițiativa transpune prevederile Directivei (UE) 2018/1808 privind serviciile mass-media audiovizuale și urmărește consolidarea capacității Consiliului Audiovizualului de reglementare și control. Sunt reglementate și măsurile restrictive internaționale aplicabile în domeniul audiovizual, prin stabilirea unor obligații clare pentru furnizorii și distribuitorii de servicii media: verificarea partenerilor contractuali, păstrarea documentelor justificative și suspendarea difuzării în cazul încălcării acestor măsuri.

Proiectul a fost elaborat de un grup de deputați, cu sprijinul Consiliului de experți de pe lângă Comisia pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, al experților din cadrul Consiliului Audiovizualului și al reprezentanților Ministerului Culturii.

Modificările legislative urmează să fie examinate de Parlament în lectura a doua, iar după aprobare proiectul ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.