PARADISUL de la marginea Chișinăului

ANIVERSARE // În Grădina Botanică din Chișinău sunt protejate peste 10 mii de specii de plante, aduse din mai multe colțuri ale lumii

A fost înființată la 1 septembrie 1950 de către T. Gheiderman, V. Rabin, V. Andreev și A. Negru, iar în acest an va marca 65 de ani de la fondare. Pentru construcția Grădinii Botanice, inițial a fost repartizat un teren de 76 de hectare de pe valea râului Durlești, dar, din cauza amplasării nepotrivite, în 1964, Grădina Botanică a fost mutată în partea de sud-est a Chișinăului, unde i-a fost repartizată o suprafață de 104 hectare. Pe teritoriul Grădinii Botanice sunt astăzi peste 10 mii de soiuri de plante și 24 de tipuri de sol, inclusiv soluri aluviale și cernoziomuri bogate, în unele locuri cu roci ale diferitelor tipuri de argilă, nisipuri, iar în luncă persistă soluri podzolice.

Magnolia roz și cireșul japonez

Grădina Botanică se află la o margine de oraș, în sectorul Botanica, și este un loc perfect pentru cei care vor să se bucure de liniște, relaxare și o ambianță plăcută. Această grădină fascinează în fiecare anotimp, iar momentele cele mai bune pentru vizitarea ei sunt în perioada caldă, atunci când înfloresc și înverzesc copacii. Magnolia japoneză, de exemplu, înfloreşte în luna aprilie, cu mult înaintea altor specii arborescente, iar florile sale, plăcut mirositoare, se desfac până la apariţia frunzelor. Chiar de la intrarea principală, grădina își întâmpină vizitatorii cu arborii săi grațioși de Sophora japoneză, iar diversitatea de plante și copaci transformă excursiile într-o adevărată poveste.

La baza proiectării şi construcţiei Grădinii Botanice a fost pus principiul ecologico-sistematic, cu amplasarea grupurilor de plante în stil de landşaft, fapt ce facilitează orientarea pe teren în studierea vegetaţiei şi corespunde cerinţelor compoziţionale estetice şi exigenţelor ecologice ale speciilor de plante.

Zece mii de specii de plante

Grădina numără astăzi peste zece mii de specii se plante, care sunt împărțite în mai multe expoziții, în funcție de specie, origine, mod de dezvoltare. Printre ele se numără Alpinariul – o construcţie monumentală a ecosistemului montan cu vegetaţie alpină şi subalpină; Dendrariul, care găzduiește expoziții de plante foioase și conifere; Pinariul, unde se găsește expoziţia de plante lemnoase, arbori şi arbuşti cu sămânţa golaşă; Rozariul, grădina de trandafiri; Siringariumul, grădina de liliac; Lianariul – grădina cu liane; Rocariul –grădina cu pietre şi prundiş, Vegetația Moldovei și Grădina de pomi cu coroana dirijată, acolo unde se găsesc pomii fructiferi.

Potrivit directorului Grădinii Botanice, Alexandru Teleuţă, o noutate în acest an sunt câteva plante foarte valoroase. „Avem patru specii de plante noi. Sunt plante cu o valoare energetică și reprezintă interes pentru biomasă și la producerea energiei termice. Sunt aduse din America de Nord și Japonia”, a precizat Alexandru Teleuţă.

Pe teritoriul Grădinii s-au construit și patru rezervoare acvatice, amplasate la nivele diferite, ce formează o cascadă care nu seacă niciodată. Ca orice grădină botanică, şi Grădina Botanică din Chişinău este organizată pe sectoare. Unele sunt amplasate sub cerul liber, fiind populate cu plante anuale rezistente la condiţii geroase, altele sunt amplasate în spaţii acoperite, în care plantele vii sau conservate în diverse moduri sunt protejate.

Plantele tropicale, în pericol

Mândria Grădinii Botanice o reprezintă și cele aproximativ 2 200 de plante tropicale și subtropicale, care, din păcate, sunt păstrate într-o oranjerie improvizată, iar viața lor este în mare primejdie. Deşi, cu trei ani în urmă instituţia a obţinut finanțare din partea statului pentru elaborarea proiectului și construcția unei oranjerii, din cauza crizei financiare, acești bani au fost retraşi.

„Cu părere de rău, încă nu am primit finanțare pentru construcția oranjeriei. Avem mare nevoie de ea, pentru a păstra plantele. S-au alocat bani, dar, spre regret, au fost retrași, iar proiectul a fost stopat. Pentru Grădina Botanică, aceasta este o necesitate stringentă, căci nu putem păstra plantele. Cred că ar fi nevoie de trei sau patru milioane de lei pentru construcția ei. Suntem în căutare de parteneri și investitori străini, dar încă nu avem niciun răspuns pozitiv”, ne spune cu regret directorul Grădinii.

Construcția unei oranjerii expoziționale ar permite atât păstrarea mai bună a plantelor, cât și servicii mai calitative pentru vizitele turiștilor. Proiectul pentru oranjeria expozițională presupunea ca aceasta să fie împărţită în câteva secţii în care să fie expuse plante tropicale acvatice, speciile de păduri umede tropicale, plantele subtropicale pomicole, plante de pustiu etc.

Lacuri și păsări sălbatice

Parcul are multe spaţii deschise, multe edificii, galerii, grădini, lacuri, iar o încântare deosebită oferă și partea de jos a Grădinii, de lângă cascadele de lacuri. Tot aici, foarte des sunt observate diverse păsări, precum raţe sălbatice, porumbei sălbatici și sturzi.

Teritoriul Grădinii Botanice este menţinut într-o ordine perfectă și de multe ori pot fi întâlniţi specialişti calificaţi şi alţi lucrători care plantează, plivesc sau curăță plantele.

În acest an, Grădina Botanică împlinește 65 de ani de la fondare, iar această aniversare va fi marcată printr-un eveniment special.

„Pentru acest an, planificăm conferința națională cu privire la conservarea lumii vegetale, unde vor participa și experți internaționali. Evenimentul va fi dedicat aniversării a 65-a de la fondarea Grădinii Botanice”, a precizat directorul Grădinii Botanice, Alexandru Teleuţă.