Doleanțele fermierilor de peste Nistru, ÎN OPOZIȚIE cu vectorul declarat al Tiraspolului

ORIENTARE // Se feresc să facă recomandări puterii separatiste de la Tiraspol, însă spun deschis că vor să-și vândă produsele pe piața UE

Până la sfârșitul acestui an, preferințele comerciale autonome ale Uniunii Europene nu vor fi valabile pentru R. Moldova, iar fermierii de peste Nistru sunt lipsiți de așa-zisa administrație de la Tiraspol și de beneficiile Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător.

Preocupările lor coincid, în mare parte, cu cele ale tuturor fermierilor moldoveni, însă spun că „multe lucruri sunt mai complicate decât li se pare celor care se uită dintr-o parte și puțini sunt cei care o să spună tot ce au de spus până la capăt”.

Embargoul Moscovei și „blocada economică”

Embargoul rusesc l-a lăsat cu fructele și legumele în depozite și pe Serghei Gurduz, un producător agricol din satul Blijnii Hutor, raionul Slobozia, care susține la unison cu Tiraspolul că regiunea se află în „blocadă economică”, fapt negat de Chișinău și de oficialii europeni. „Nouă ne-a permis Moscova să exportăm, însă Chișinăul nu eliberează certificate de export, spunând că embargoul este și pentru Transnistria. Am auzit că, în câteva săptămâni, o să putem exporta în Rusia. Așteptăm. Nu zic că nu e bine în Europa, dar noi avem slabe șanse să ajungem acolo”, susține Serghei Gurduz, care se arată convins că este complicat să vinzi pe alte piețe, iar țările europene „și așa au merele lor”.

Este important care ușă va fi deschisă

Nu îi împărtășesc părerea alți producători din regiune care spun că „va urma o schimbare acum, când s-a ajuns la capătul coridorului și este foarte important care ușă va fi deschisă”. Igor Pascari din satul Stroiești, raionul Râbnița, este fermier cu afacere proprie din 2005 și acum se mândrește „cu vitele mari cornute, strugurii grei și grâul ca aurul”, care sunt de o calitate pe care o garantează.

„Iată eu pot să vă spun cum văd eu lucrurile, un agricultor de la sat. Greutățile care te trag la pământ vin de la aceea că trebuie să trecem de două ori prin vamă, că ne aflăm pe un teritoriu care nu este recunoscut. Este important ca vocile fermierilor simpli, de la țară, să fie auzite. De ce politicul și orgoliile celor de sus ne fac viața mai grea?”, se întreabă producătorul de la Râbnița, care spune că, din această cauză, costurile producției de peste Nistru sunt mai mari.

De la Râbnița, pe piața comunitară

România a devenit chiar de la începuturi singura piață de desfacere pentru Igor, care spune că este foarte importantă calitatea producției atunci când vrei să cucerești piețe pe care nici nu credeai că poți să ajungi.

„Agenții economici nu vor rezista mult când prețurile cresc, iar pentru vămuire plătești de două ori. Și când vrei să exporți, și când vrei să imporți. Plus taxe și impozite, iar viitorul este al celor care îndrăznesc să schimbe ceva, să nu le fie rușine de ce produse au și să vrea să se dezvolte. De ce ne trebuie nouă atâtea posturi vamale? Anual, export în România două mii de tone de grâu, care reprezintă o piață europeană. Iată eu mi-aș dori să export nu numai cereale și culturi tehnice, dar și vinuri, lactate sau carne, care, deocamdată, ajung doar pe piața locală”, susține Igor Pascari.

În timp ce fermierul de la Râbnița este prezent pe piața comunitară și și-ar vedea vinul savurat și de alți consumatori din Vest, Nicolae Malache din Tiraspol se află la început de cale. Fermierul vrea ca fructele și legumele uscate să ajungă acum în Bulgaria unde, cu ajutorul Uniunii Europene, a reușit să stabilească anumite contacte.

„Noi așa am prinde la curaj”

Cel mai dificil i se pare faptul că nu o să poată asigura cantitatea necesară, pentru că cerința este foarte mare. „Vom încerca să găsim parteneri. Nu am discutat încă despre cantități, dar știu că europenii sunt serioși. Vor parteneriate de durată și sunt de încredere. Sperăm ca să începem cât mai curând livrările. Poate pentru cineva nu este mare lucru, dar noi așa am prinde la curaj”, susține Nicolae Malache.

Fermierul spune că viața sa este un simbol a ceea ce se întâmplă cu oamenii din regiune și râde, zicând că inițial nimeni nu înțelege ce are în vedere. „Eu am început să activez cândva pe malul drept al Nistrului. Sunt născut la Tiraspol, unde încerc acum să creez ceva pentru mine și cei din jur. Nu știu ce va fi anul viitor, însă eu vreau să produc pentru consumatorii de pe ambele maluri ale Nistrului și planific să deschid două unități de prelucrare: una la Tiraspol și alta într-un oraș de peste Nistru”, spune fermierul de la Tiraspol, care a participat recent la mai multe evenimente internaționale de promovare despre care spune că i-au adus un suflu nou de pozitivism și încredere în viitorul muncii sale.

Fermierii de peste Nistru afirmă că nu vor să îi convingă pe toți că lor le este mai greu decât celor din dreapta Nistrului, dar de multe ori au senzația că ar fi niște himere a căror muncă nu este apreciată la justa valoare și nu poate fi valorificată la cote maxime.

Exporturile Transnistriei în UE cresc

Potrivit experților, incertitudinea din exterior s-a transpus asupra comerțului extern al regiunii transnistrene. Creșterea explozivă a exportului în trimestrul II al anului trecut a fost urmată de o temperare bruscă.

Exporturile spre UE s-au majorat, în primele trei trimestre ale anului trecut, de 2,1 ori, în timp ce livrările către CSI s-au majorat cu 20,4%.