23:12:29 28.03.2024
Stiri

OMAGIU pentru Grigore Vieru. Casa părintească a poetului, RENOVATĂ

Social 28.08.2015 10:10 Vizualizări7299 Autor: Daniela Hadei
OMAGIU pentru Grigore Vieru. Casa părintească a poetului, RENOVATĂ


MUZEU // Lucrările de restaurare a casei părintești a regretatului poet Grigore Vieru din satul Pererâta, raionul Briceni, sunt pe ultima sută de metri

Casa de pe margine de Prut, atât de dragă lui Grigore Vieru, își recapătă frumusețea de altădată. Gardul din piatră a fost ridicat, poarta a fost instalată, acoperișul din șindrilă a fost montat exact ca pe vremuri, iar Casa Mare cu pereții zugrăviți de mama lui Grigore Vieru va arăta aproape ca în timpul vieții marelui poet. „Poetul a pledat pentru limba română și am insistat ca inaugurarea casei să fie de Ziua Limbii Române”, ne spune doamna Raisa Vieru, soția poetului Grigore Vieru.

„Casa va fi așa cum a fost pe timpuri”

Sătenii din Pererâta sunt încântați de faptul că în localitatea lor va fi deschis un muzeu, mai ales în casa marelui poet Grigore Vieru, motiv pentru care au venit în ajutor muncitorilor, iar unii dintre ei au participat chiar și la lucrările de restaurare. „Aproximativ 90% din lucrări sunt gata. Băieții muncesc mult și ne străduim ca, până pe 31 august, totul să fie gata”, ne spune Veaceslav Ciutac, șeful Casei -Muzeu, „Grigore Vieru”.

„E foarte bine că se va deschide un muzeu, altul în sat nu mai este. Se lucrează zilnic și cred că va fi foarte frumos”, ne spune mătușa Viorica, o localnică. Cea care are grijă de toate detaliile și care a insistat ca locuința părintească a marelui poet să fie pusă în valoare este soția dumnealui, doamna Raisa Vieru. „Nu am nicio teamă, cred că va fi bine. Am dat câteva covoare, soția unui verișor a mai dat niște lucruri, altă verișoară a adus câteva perne, lampa cu gaz, oalele. Pentru acoperișul casei poetului a fost adusă șindrilă din Dumbrăveni, de lângă Suceava, România. Casa va fi așa cum a fost pe timpuri”, ne spune doamna Vieru.

Măsuța și cele patru scăunele

Încântat de noul aspect al casei este și domnul Victor Guțu, vecinul și cel mai bun prieten din copilăria lui Grigore Vieru. La cei 80 de ani ai săi, dumnealui își amintește cu exactitate clipele din copilărie, dar și toate șotiile făcute împreună cu prietenul său Grigore. „Îmi amintesc totul foarte bine, am crescut și am copilărit împreună cu Grigore Vieru. Casa de acum e modificată, ferestrele sunt diferite, iar eu le-am spus că măsuța și cele patru scăunele, la care noi mâncam, trebuie neapărat să fie”, ne spune dumnealui.

„Țin minte că primul costum a lui Grigore era unul cafeniu cu dungi albe, o cușmă brumărie, iar ciorapii erau ai mamei sale. Avea 16 sau 17 ani și a mers la o nuntă în sat, unde a dansat primul lui joc. Am fost vecini, prieteni, ne-am născut în același an. Eu și Grigore am trăit greu, tații noștri au murit pe front și ambii am fost crescuți de mame. Am învățat până în clasa a șasea, apoi nu am mai mers la școală, căci iarna nu prea aveam încălțăminte și îmbrăcăminte, trebuia să mergem la pădure după lemne, să facem focul în casă. Ne jucam și în ogradă, țin minte că ne făceam jucării din lemn, cărucioare cu care aduceam lemne”, ne mai povestește Victor Guțu.

„Multe lipsesc și multe nu trebuiau făcute”

Deși domnul Victor Guțu spune că se bucură de faptul că locuința marelui poet prinde viață, dânsul are unele nemulțumiri cu privire la câteva lipsuri, dar și unele modificări care au fost făcute în timpul restaurărilor.

„Poarta nu era așa, ei au avut una simplă, dar asta de acum e așa de mare... Grigore Vieru mereu spunea că a trăit sărăcuț, chiar sărac, eu aș spune, pentru că au fost perioade când am îndurat foame. Acum, însă, când mă uit cum se face, zici că e vorba de un conac. Multe lipsesc și multe nu trebuiau făcute. Iată, de exemplu, acum s-a pus hogeac la casă, dar ei nu au avut hogeac. Fumul ieșea în pod, chiar și acum se vede că leațurile sunt afumate. Eu când le-am spus despre asta, au zis că sunt afumate pentru că locuința a suferit un incendiu, dar eu nu țin minte așa ceva, în casa lui Grigore nu a fost niciodată incendiu. Soba care au făcut-o acum nu are cahlă, plus la toate, pe atunci, fiecare gospodar ținea conservele într-un zemnic, noi așa îi spuneam. E vorba de un fel de beci, săpat în pământ, nu din piatră, dar numai pământ. Acum el nu a fost făcut, pentru că trebuie investiții suplimentare, dar el trebuie să fie”, ne spune domnul Victor.

„Bucătăria de vară - salon de creație”

În curtea casei-muzeu a fost restabilită deja bucătăria de vară, a fost construit şi un obiectiv nou - un foişor din lemn, loc unde oaspeții vor avea posibilitatea să se odihnească și să bea o cană cu apă din fântâna de lângă poartă, care la fel va fi restaurată.

„În bucătăria de vară va fi un salon de creație al poetului, unde vor fi cărțile poetului, portrete, lucruri care i s-au oferit.Am dat o parte din cărțile poetului, nu pe toate, căci vreau la Chișinăusă deschid Centrul Cultural Științific „Grigore Vieru”, o bibliotecă a poetului, cu cărțile pe care le-a citit, o sală de lectură și una de recital. Vreau foarte mult, dar e foarte greu”, a menționat Raisa Vieru.

„Va fi bine, așa ca poetul să fie mulțumit”

Pe 31 august, la inaugurarea Casei poetului Grigore Vieru vor fi prezenți mai mulți interpreți autohtoni, printre care și Anastasia Lazariuc, Mihai Ciobanu, Iurie Sadovnic, ansambluri de copii, dar și oaspeți de peste Prut. De asemenea, sunt așteptați toți doritorii.

„Vor fi proiectate mai multe fotografii de-ale poetului. Va fi organizat bine, așa ca poetul să fie mulțumit. Am vrut ca în fața casei să fie pusă o placă cu poezia „Casa mea” și ca fiecare vizitator să o citească la intrare, iar lângă gard, tot pe o placă, să fie poezia „Satul meu”, ca toți trecătorii să citească și să afle cât de mult poetul și-a iubit satul. Mulțumesc foarte mult Ministerului Culturii și celor trei muzee care ne-au susținut și ne-au ajutat. Mulțumesc și muncitorilor, la toată lumea care s-a implicat. Toată lumea a muncit și le mulțumesc tuturor”, ne spune emoționată Raisa Vieru.

Grigore Vieru s-a născut pe 14 februarie 1935. A debutat editorial cu placheta de versuri pentru copii „Alarma”, în 1957. Cărţile sale au fost traduse şi editate în 15 ţări. În 1990 a fost ales membru de onoare al Academiei Române, iar în 1993 – membru corespondent al acesteia. În 1996 a fost decorat cu „Ordinul Republicii”. S-a stins din viaţă la 18 ianuarie 2009, în urma unui tragic accident rutier.


Stiri relevante
Top stiri

Parteneri
Descoperă
Punct de vedere NAȚIONAL
25.03.2024 09:14 Nicolae Negru Nicolae Negru // Putin căzut de pe ca...

22.03.2024 09:05 Nicolae Negru Nicolae Negru // De ce ideea referend...

18.03.2024 09:13 Nicolae Negru Nicolae Negru // Putin și Rusia ca bo...

Promo
Abonament
Abonează-te pentru a fi la curent cu ultimele știri
Recomandat
Sondaj
Sunteți de-acord ca referendumul constituțional privind aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană să fie organizat în aceeași zi cu alegerile prezidențiale din anul curent?
Prietenii noștri

Widget cu noutăți la tine pe site

Ziarul Național 2013-2024. Toate drepturile sunt rezervate

Despre noi Publicitate News widget RSS Contacte Developed by WebConsulting.md