NOUTĂȚI pentru cetățenii R. Moldova aflați peste hotare. Valeriu Turea: „Strategia „Diaspora-2025” are o viziune optimistă”

Viziune // „Nimeni nu contestă impactul negativ al migrației, dar guvernările inteligente înțeleg că migrația are și consecințe pozitive”

Interviu cu Valeriu Turea, șeful Biroului pentru Relații cu Diaspora (BRD) din cadrul Guvernului R. Moldova.

Dle Turea, în spațiul public se vehiculează cifra de peste un milion de cetățeni ai R. Moldova plecați la muncă peste hotare. Autoritățile cu ce cifră operează atunci când elaborează politici pentru migranții moldoveni?

Mai întâi, aș dori să fac o precizare de principiu. Indiscutabil, migrația reprezintă unul dintre cele mai grave fenomene, cu care R. Moldova se confruntă de la declararea independenței. Dramatismul situației se păstrează, dar în privința milionului vehiculat cred că ar trebui să fim mai prudenți. În opinia mea, cifra a fost politizată excesiv. În realitate, numărul migranților este simțitor mai mic.

În afară de aceasta, dacă acceptăm un anumit număr, să zicem „x”, de migranți, este important să știm care este structura, profilul fluxului migrațional, deoarece mobilitatea cetățenilor moldoveni nu are doar caracter extern. Cu alte cuvinte, migrația nu vizează doar fluxurile externe de migranți pe termen lung, ci include, de asemenea, și mobilitatea internă semnificativă a forței de muncă și migrația forței de muncă sezoniere.

Oricum, dacă e să operăm cu cifre, acestea ar fi următoarele: migrație pe termen lung – 411 000 (sau 12,4% din numărul total al populației), dintre care 370 000 – în scop de muncă și 18 400 studenți. Migrația pe termen scurt (sezonieră) cuprinde 109 000 persoane (sau 3,3% din totalul populației), iar mobilitatea internă – 217 000.

Numărul migranților reîntorși reprezintă 44 000 de persoane (sau11% din numărul total de migranți pe termen lung). Dacă ar fi să facem și o evaluare de perspectivă, mobilitatea potențială ar cuprinde aproximativ 107 000 persoane sau 2,5% din numărul total al populației. Precizăm că aceste statistici reprezintă rezultatul unui studiu realizat de IASCI/CIVIS în 2013, iar în scurt timp vor fi făcute publice rezultatele actualizate pentru anul 2015.

Revenind la întrebarea dvs., vă pot spune că utilizăm, în temei, câteva surse pentru abordarea statistică a problematicii legate de diaspora: EUROSTAT, Biroul Național de Statistică și NEXUS/IASCI. Toate trei sursele reflectă corect aceleași tendințe, iar anumite diferențe numerice se explică prin complexitatea fenomenului migrațional, care este unul extrem de mobil, cu raporturi fragile în permanentă schimbare și dificil de contabilizat. Nu este o problemă specifică pentru Republica Moldova, cu aceleași dificultăți se confruntă chiar și țările care dispun de instrumentar mai modern și mai flexibil.

Cum au evoluat fluxurile migraționale în acești ani?

Plecarea masivă peste hotare a moldovenilor a început în 2000 și tendința continuă. Fenomenul s-a intensificat în perioada 2007-2010, în mare parte din cauza crizei economice globale asupra economiei Republicii Moldova, dar trebuie să luăm în calcul și altă circumstanță importantă: creșterea numărului persoanelor care au obținut cetățenia românească (potrivit datelor oficiale, numai în perioada 2010-2012 au fost acordate aproximativ 256 000 de cetățenii).

În ceea ce privește preferințele, până în anul 2010 migrația moldovenilor a fost orientată prioritar spre zona UE, unde s-a înregistrat o creștere a numărului total de migranți. Ulterior, s-a constatat o creștere a numărului de migranți sezonieri în CSI, preponderent Federația Rusă. Acest raport al migrației externe (Est-Vest) poate fi explicat prin specializarea migranților și orientarea spre piețele de muncă ce oferă locuri de muncă potrivite obiectivelor economice și experienței profesionale. În cadrul UE, de asemenea, se înregistrează o migrare din regiunea de sud, devenită, în special după 2009, mai puțin atractivă pentru migranții moldoveni, care se reorientează spre nordul Europei. Ca și în cazul preferințelor pentru CSI, această tendință este în concordanță cu prioritățile individuale: lumea vrea să câștige bani și e normal să plece în țările în care există oportunități pentru aceasta.

Începând cu anul 2014, odată cu intrarea în vigoare a regimului liberalizat de vize, circulația spre și din statele membre UE a devenit mult mai intensă și bine definită. Revenirea acasă pentru scurt timp nu mai reprezintă un risc sau lux. Pe de altă parte, cei peste 460 000 de cetățeni moldoveni care au călătorit în spațiul comunitar în baza pașapoartelor biometrice și-au vizitat, în egală măsură, rudele de peste hotare. Astfel, apropierea dintre diasporă și cei de acasă devine tot mai mare.

În ce țări au plecat cei mai mulți cetățeni ai R. Moldova? Există statistici?

Conform datelor aceluiași studiu IASCI/CIVIS din 2013, migrația din Republica Moldova este orientată preponderant spre două regiuni învecinate: Uniunea Europeană și Comunitatea Statelor Independente. Principalele țări de destinație ale migranților moldoveni sunt Federația Rusă (55%) și Italia (22%). De asemenea, există comunități masive în România, Franța, Portugalia, Spania, Grecia, Marea Britanie, Irlanda, Germania, Turcia, Israel.

Este dificil să operăm cu statistici cât de cât exacte, deoarece trebuie să luăm în calcul factorul migrației interne în Uniunea Europeană, iar moldovenii, lucru recunoscut, sunt foarte mobili. Spre exemplu, datele oficiale Eurostat pentru anul 2014 menționează un număr total de 212 500 de permise de ședere în statele UE, acordate cetățenilor Republicii Moldova, la care s-ar mai adăuga și cei stabiliți în baza pașapoartelor românești.

În discuțiile cu unii dintre cei plecați în afară, majoritatea susține că nu s-ar mai întoarce acasă, unde o întâmpină doar lipsuri, sărăcie și corupție (vedeți reportajele de la rubrica Ziarului NAŢIONAL „Moldovenii în lume”). Pe de altă parte, Guvernul a aprobat, recent, Strategia națională „Diaspora-2025”. Cum vă propuneți să întoarceți acasă cetățenii plecați?

Deși pare simplă la prima vedere, cred că aceasta este o întrebare destul de dificilă – mai exact, răspunsul la ea. Strategia la care v-ați referit are o viziune optimistă, care presupune că Republica Moldova va deveni până în anul 2025 o țară cu un mediu favorabil de manifestare civică, socială, economică și politică pentru toți cetățenii săi, indiferent de locul de reședință, și o destinație atractivă de reîntoarcere pentru membrii diasporei.

Va spori sentimentul de mândrie față de țară și nivelul de credibilitate pe plan internațional datorită promovării măsurilor de protejare, dezvoltare și realizare a potențialului uman și material al diasporei. Prea optimistă această viziune? Nu am un răspuns univoc, dar atunci când se elaborează asemenea documente, este firesc să se aibă în vedere o perspectivă încurajatoare. Nu putem concepe o Strategie națională, care, drept stație terminus, să sugereze juvățul...

Rezumând, putem afirma că obiectivul principal al Strategiei este crearea unui cadru dinamic, flexibil și eficient de colaborare a instituțiilor statului cu diaspora, bazat – atenție! – pe încredere reciprocă și inițiative comune, care ar avea capacitatea să faciliteze opțiunile de reîntoarcere productivă a diasporei.

Ce alte priorități își propune acest document care, dacă nu greșesc, este aprobat în premieră de autoritățile din R. Moldova?

Este, într-adevăr, pentru prima oară, când în R. Moldova se elaborează un asemenea document de sinteză privind diaspora. Bineînțeles, și până la el au existat abordări ale problematicii diasporei, dar ele au purtat mai mult un caracter general. Strategia reflectă atât metamorfozele prin care a trecut diaspora moldovenească în acești ani, cât și evoluția simțitoare a abordării de către autorități a problematicii domeniului respectiv – de la apelurile patriotice de revenire acasă, de la tentativele de control al migrației la adoptarea noilor abordări globale, deja cu alte viziuni, mai realiste și mai moderne. Filosofia, cheia de boltă a Strategiei, o reprezintă trei elemente definitorii, care constituie un tot întreg: diaspora, migrație și dezvoltare.

Nimeni nu contestă impactul negativ al migrației, dar guvernările inteligente înțeleg că migrația are și consecințe pozitive. Important este ca, tehnic vorbind, să maximizezi impactul pozitiv și să știi cum să-l pui să lucreze pentru dezvoltarea țării în paralel cu minimalizarea efectelor negative ale acesteia. În context, mi-aș permite să citez o observație foarte precisă a dnei Simone Giger, șefa Biroului de Cooperare al Elveției în Republica Moldova, care, la lansarea programului Diaspora Engagement Hub, afirma că migranții posedă experiențe și cunoștințe vaste, acumulate în exterior, care pot contribui la dezvoltarea țărilor lor de origine: „Implicarea diasporei ar trebui să însemne mult mai mult decât simplul transfer al resurselor financiare din țara de destinație în țara de origine. Ne așteptăm ca acest program să devină un instrument important de atragere și utilizare cât mai eficientă a resurselor diasporei, cum ar fi cunoștințele, abilitățile și practicile culturale acumulate de membrii acesteia, spre binele întregii țări”.

Din obiectivul general rezultă alte câteva specifice, inclusiv: a) elaborarea și dezvoltarea cadrului strategic și operațional al domeniului diaspora, migrație și dezvoltare; b) asigurarea drepturilor diasporei și consolidarea încrederii; c) mobilizarea, valorificarea și recunoașterea potențialului uman al diasporei; d) implicarea directă și indirectă a diasporei în dezvoltarea economică durabilă a Republicii Moldova.

În cazul în care nu veți reuși să-i convingeți pe conaționali să revină în R. Moldova, ce veți face pentru menținerea legăturilor cu cei plecați ca să nu-și uite, barem, rădăcinile?

BRD menține legături cu diaspora indiferent de intenția conaționalilor de a reveni sau ba acasă. Într-un fel, încercăm să facem aceste lucruri paralel pornind de la perspectiva că toți sunt ai noștri – și cei care rămân peste hotare, și cei care revin. Odată cu Strategia națională „Diaspora-2025”, a fost aprobat și Planul de acțiuni pentru implementarea ei, care include și activități referitoare la aspectele vizate de dvs. Aș aminti aici de programul „DOR” – Diaspora*Origini*Reveniri*, devenit deja un brand al cooperării BRD cu diaspora, care este foarte apreciat atât de copii, cât și de părinți, deoarece își propune anume menținerea tradițiilor spirituale, a limbii române și a tot ceea ce înțelegem prin noțiunea de baștină.

La ediția din acest an, preconizată pentru luna august, în baza Memorandumului de cooperare semnat între BRD și Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni al Ministerului de Externe al României, vor participa și copii din diaspora românească. Planul mai prevede lansarea unor noi programe destinate menținerii identității naționale, culturale și lingvistice, evenimente pe dimensiunea turismului nostalgic, deschiderea în străinătate a centrelor culturale „Casa Moldovei”, în cadrul cărora vor fi organizate și cursuri de predare a limbii române pentru copii. Plus evenimentele organizate tradițional deja la Chișinău: Gala Studenților Originari din RM, Congresul Diasporei, Zilele Diasporei, Forumul oamenilor de afaceri ș.a.

M-am referit exclusiv la activitățile organizate de BRD, dar există implicări de substanță și din partea altor instituții, cum ar fi Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Ministerul Educației. Plus implicarea autorităților publice locale, care este de importanță primordială prin cunoașterea nemijlocită a impactului negativ, dar și pozitiv al fenomenului migrațional.

După programul PARE 1+1, recent a fost lansat și programul de granturi Diaspora Engagement Hub care le oferă oportunități migranților să se întoarcă acasă și să-și deschidă afaceri. Experiența primului program ce așteptări vă sugerează pentru cel lansat recent?

Diaspora Engagement Hub (DEH) este un program nou destinat diasporei, implementat de Organizația Internațională pentru Migrație, misiunea din R. Moldova, în parteneriat cu Biroul pentru Relații cu Diaspora, în cadrul proiectului „Consolidarea cadrului instituțional al Republicii Moldova în domeniul migrației și dezvoltării”, finanțat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC). Este un program nou de granturi, 39 la număr, care semnalează și o altfel de relație cu comunitățile noastre de peste hotare, deoarece, oferind posibilități mai vaste pentru aplicarea potențialului diasporei în dezvoltarea Republicii Moldova, DEH presupune respectiv și o implicare mai dinamică a acesteia, mai creatoare, mai non-standard, dacă doriți.

Etapa incipientă a programului Diaspora Engagement Hub prevede următoarele trei subprograme: 1). Reîntoarcerea profesională pe termen scurt a diasporei. 18 granturi a câte 2 000 de franci elvețieni fiecare vor fi oferite profesioniștilor din diasporă în scopul de a încuraja transferul de capital uman și experiență profesională pentru dezvoltarea academică, socială și economică a Republicii Moldova, prin intermediul reîntoarcerii profesionale pe termen scurt (2 săptămâni – 2 luni); 2). Proiectele inovative ale diasporei vor beneficia de 16 granturi a câte 4 000 de franci elvețieni oferite membrilor diasporei pentru implementarea în Republica Moldova a unor proiecte și activități cu caracter inovativ din diferite domenii, bazate pe transferul de cunoștințe, experiențe și bune practici internaționale. Din punctul nostru de vedere, este unul din cele mai interesante subprograme, deoarece oferă posibilități de developare pentru potențialul creator divers al diasporei, care nu înseamnă numai cântec și dans. Deja avem aplicări foarte interesante, pe care abia așteptăm să le facem publice; 3). Parteneriatele tematice regionale. 5 granturi a câte 5 000 de franci elvețieni vor fi oferite asociațiilor din diasporă pentru desfășurarea diferitelor acțiuni cu caracter socioeconomic regional, comunitar, educațional și de sănătate, care vor fi implementate de un grup de inițiativă, compus din cel puțin două asociații din diasporă din minimum două țări și un ONG din Republica Moldova. Unul din scopurile acestui subprogram este și consolidarea bunei cooperări dintre comunitățile de moldoveni din diferite țări.

Dosarele de aplicare pot fi depuse online, în perioada 4 martie 2016 – 31 martie 2017, prin intermediul formularelor online. Proiectele vor fi examinate o dată la două luni pe parcursul întregii perioade de aplicare de către o comisie comună de evaluare OIM/BRD. Și încă un detaliu foarte important: DEH nu se va limita la cele 39 de granturi acordate. Mizând pe buna colaborare cu partenerii de dezvoltare și pe implicarea diasporei, pe parcurs numărul subprogramelor și al granturilor va crește.

Știind că Ziarul NAȚIONAL are mulți cititori peste hotare, aș vrea să mă folosesc de bunăvoința dvs. și să-i îndemn să aplice și pe această cale la programul DEH. Vă rugăm să ne credeți: merită!

Potrivit unor estimări, migrația va continua și în anii următori, iar populația R. Moldova se va reduce cu încă 20 la sută până în 2050. Asta înseamnă și mai mulți copii crescuți departe de părinți, și mai multe familii destrămate, o îmbătrânire mai accentuată a populației etc. Ce ar trebui să facă autoritățile pentru a opri valul emigrărilor și a reduce numărul dramelor provocate de acest fenomen?

Problema la care vă referiți dvs. este la scară națională și, bineînțeles, nu poate fi pusă exclusiv pe umerii BRD. Reducerea populației este un fenomen extrem de complex, care include mai multe aspecte, nu doar cel migrațional. Din acest motiv, efortul trebuie să fie colectiv și să nu se limiteze la faza declarațiilor. Ce ar trebui să facă autoritățile pentru a opri valul emigrărilor și, în același context, în ce condiții s-ar întoarce moldovenii acasă? În primul rând, să asigure oportunități pentru câștigarea unor salarii decente. Nici nu zicem să fie ca-n UE, oamenii sunt realiști și înțeleg că R. Moldova nu prea are șanse într-un viitor previzibil să-și egaleze salariile cu cele din spațiul comunitar. Dar măcar un nivel cât de cât acceptabil, la un nivel de minimă decență!

Apoi, nivelul corupției, care sperie nu doar investitorii străini, ci și pe migranții noștri, chiar dacă au apucat să vadă multe, și pe cei rămași acasă neajutorați în fața unui asemenea monstru. Nu în ultimul rând, un sistem justițiar de-a dreptul periculos pentru cetățeanul simplu, care nu se poate încadra în această logică perversă, nu are punga plină și, în consecință, nu poate conta că legea îl va apăra. Dacă autoritățile nu vor reuși să-și recâștige încrederea prin reformarea măcar a acestor trei domenii, este greu de presupus că vom putea stopa fenomenul migrației și vom putea conta pe o revenire masivă a celor plecați. Să nu uităm că totul se cunoaște prin comparație, iar cei care au trăit mai mulți ani în străinătate și au văzut cum se organizează viața acolo, nu știu dacă vor fi prea sensibili la apelurile patriotice.

Vă mulțumim!

Interviu realizat de Raisa Lozinschi