Cine se teme de raportul „Kroll”?

Semne diacritice

Călătorind de Paști spre satul Ciutulești, am dat de un segment de drum, cam de un kilometru, brăzdat pe o parte a carosabilului. „Aici a început, înainte de alegerile parlamentare, reconstrucția drumului Florești-Ștefănești. Și tot aici s-a terminat, fiindcă nu mai sunt bani, trebuie să acopere miliardul de euro furat de la Banca de Economii”, mi-a explicat un consătean. „Așa o să rămână. Nouă ne dau pensii cu țârâita, da’ ei fură cu sacul!”, se revoltă el.

Se pare că guvernanții actuali nu sunt informați de rezonanța jafului de la BEM. Satul vuiește, uluit de mărimea sumei furate și de nesimțirea celor din fruntea statului. Scânteile mâniei se sting deocamdată în lehamite și dezgust. Însă, orice răbdare are o limită. Barometrul de Opinie Publică, lansat joi de IPP, confirmă că „vuiește” toată R. Moldova.

În legătură cu BEM este pusă și perspectiva reabilitării drumului Chișinău-Ungheni. Urmele unui început de lucrări se văd între Chișinău și Vatra. Drumarii s-au retras cu tot cu tehnică, după alegeri. Ar trebui să revină înainte de alegerile locale, dar, iarăși, mi-a explicat un șofer, Ministerul Transporturilor nu mai are bani nici măcar pentru o simulare a reluării lucrărilor, trebuie să acopere miliardul de euro furat. Zvonurile, din cele mai neverosimile, nu vor înceta până oamenii nu se vor convinge de contrariul.

Chiar și fără imaginație, cu un pic de cunoștințe în ale bugetului poți înțelege că dispariția din buzunarul statului a 10 miliarde de lei, confirmată prin publicarea hotărârii secrete a Guvernului Leancă din noiembrie 2014, prin care se garantează un împrumut către Banca de Economii, Banca Socială, Unibank, face nu o gaură, ci năruie un „perete” al Bugetului de stat cu 34 de miliarde de lei cheltuieli în 2015 și un deficit de 4 miliarde de lei. Și se mai spune că mai există o hotărâre similară secretă a Guvernului Gaburici.

Cum va recupera statul acești bani, dacă nu luându-i din buzunarul cetățenilor sărăciți? L-a mirat pe cineva faptul că agricultorii care au blocat miercurea trecută drumurile naționale s-au plâns că Guvernul preferă să salveze niște bănci furate, decât să-i ajute pe ei? De altfel, nici BNM, nici Guvernul nu au anunțat măsuri care să preîntâmpine situații similare, ceea ce iarăși pare ciudat.

Oamenii au nevoie de informații și explicații. Dacă nu sunt diversioniști, niște „cai troieni” ai Rusiei, dacă nu s-o fi molipsit de sindromul Putin (care, în opinia Angelei Merkel, a pierdut simțul realității), liderii APME trebuie să ia măsuri urgente pentru a salva ce se mai poate salva din bruma „statalității” și a propriilor partide.

Transparența e prima și cea mai eficientă dintre acțiuni. Dacă nu se știe cine a furat, se crede că au furat Filat și Plahotniuc, cu concursul lui Lupu și al lui Voronin. Și al majorității deputaților.

Ce rost mai are secretizarea raportului realizat de Compania „Kroll”, după încheierea primei etape a investigațiilor în cazul Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank? Să prevină panica deponenților la aceste bănci? Este ridicol să se creadă aceasta după ședința Parlamentului din 23 martie și după atâta tam-tam mediatic în chestiunea băncilor respective. Societatea trebuie să știe cum s-a furat, cine a furat, unde sunt și cum vor fi recuperați banii furați. Va continua Compania „Kroll” investigațiile sau nu?

Gestul ministrului Educației, Maia Sandu, care a cerut, în ședința Guvernului, să i se dea raportul „Kroll” este de salutat ca un act principial. Cine nu se teme de acest raport, înseamnă că nu a furat și nu protejează hoții. Se opun desecretizării tâlharii și protectorii lor.

Dacă nu vor să se numere printre aceștia, Filat și Lupu trebuie să manifeste transparență, cât timp PLDM și PD se mai țin pe linia de plutire și mai pot fi salvate. Prăbușirea partidelor APME ar fi o alternativă mult mai rea.