Moldova accelerează reformele pentru aderarea la UE, iar Comisia Europeană își redirecționează resursele pentru a ține pasul

Comisia Europeană redirecționează resurse interne pentru a ține pasul cu ritmul rapid al reformelor din Moldova, chiar dacă procesul de aderare al țării rămâne legat politic de cel al Ucrainei, blocat în continuare de Ungaria.

Instituția europeană își realocă resursele către procesul de extindere a Moldovei, după ce ritmul reformelor promovate la Chișinău a depășit capacitatea departamentului responsabil de a ține pasul cu evoluțiile înregistrate.

Guvernul moldovean a implementat atât de rapid reformele necesare, încât Comisia Europeană trebuie acum să recupereze decalajul. Pentru a face acest lucru, instituția își redistribuie resursele existente către domeniile în care progresele sunt cele mai rapide.

„Rezultatele impresionante ale Moldovei în ceea ce priveşte reformele legate de UE dau roade. Am avut o discuţie telefonică constructivă cu noul prim-ministru Vasile Tofan, în cadrul căreia am discutat paşii următori pe calea aderării Moldovei la UE”, a scris marţi pe X comisarul pentru extindere, Marta Kos.

Departamentul pentru extindere al Comisiei Europene se confruntă deja cu o presiune semnificativă, pe fondul progreselor simultane înregistrate de mai multe state candidate. În aceste condiții, instituția a fost nevoită să transfere resurse către țările care au înregistrat cele mai bune rezultate.

Chișinăul a avansat hotărât în implementarea reformelor solicitate de Uniunea Europeană, în special după ce Maia Sandu a devenit președintă în 2020. Ulterior, a fost format un guvern proeuropean, susținut de o majoritate parlamentară confortabilă.

„Reformele pe care le întreprindem în ultimii cinci ani sunt cu adevărat fără precedent”, a declarat vineri Cristina Gherasimov, viceprim-ministrul Moldovei pentru Integrare Europeană, în marja unei reuniuni ministeriale. „Formula noastră pentru ca aceste reforme să aibă succes este voinţa politică şi determinarea poporului nostru de a depune eforturi susţinute pentru a profita de actuala fereastră de oportunitate care există în Uniunea Europeană”, a adăugat ea.

În același timp, Comisia Europeană trebuie să verifice dacă statele candidate aplică în mod corect reformele asumate. Acest lucru presupune adaptarea expertizei și a sprijinului oferit la ritmul pe care fiecare țară îl poate susține în mod realist.

Kievul își continuă, la rândul său, agenda de reforme. Aceasta a primit un nou impuls după preluarea mandatului de către prim-ministrul Serhii Korețki, în luna iulie. Totuși, efortul de război și presiunea exercitată asupra bugetului continuă să afecteze procesul de aderare al Ucrainei.

Marți, Fondul Monetar Internațional a publicat un raport privind potențialele beneficii economice ale aderării la Uniunea Europeană pentru statele din Balcanii de Vest și Moldova. Ucraina a fost exclusă din analiză din cauza „dimensiunii sale mult mai mari şi a conflictului militar în curs”.

Progresul tehnic rapid înregistrat de Moldova contrastează cu realitatea politică din cadrul Consiliului Uniunii Europene. Acolo, parcursurile de aderare ale Ucrainei și Moldovei rămân legate unul de celălalt.

DE CE ADERAREA MOLDOVEI ESTE LEGATĂ DE CEA A UCRAINEI

„Cuplajul” reprezintă practica informală prin care procesele de aderare ale celor două state sunt tratate împreună.

Gruparea țărilor este deosebit de utilă în etapa ratificării, deoarece le permite statelor membre să aprobe un singur tratat de aderare. Un precedent în acest sens a fost reprezentat de aderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană, în 2007.

Ucraina și Moldova și-au început împreună procesele de aderare în 2022, la doar câteva zile după ce Rusia a lansat invazia pe scară largă asupra Ucrainei. În decembrie 2023, liderii UE au decis deschiderea simultană a negocierilor de aderare pentru ambele țări.

Ulterior, procesul de aderare al Kievului a fost blocat timp de doi ani prin veto-ul Ungariei, condusă de Viktor Orbán. Budapesta și-a justificat poziția prin disputele bilaterale referitoare la tratamentul minorității maghiare din regiunea Transcarpatia, situată în estul Ucrainei.

Elanul negocierilor a revenit după ce partidul Tisza, condus de Péter Magyar, l-a înlăturat pe Orbán de la putere în aprilie. Schimbarea a determinat Budapesta și Kievul să înceapă negocieri pentru soluționarea disputelor bilaterale. În iunie, Ungaria și-a ridicat veto-ul asupra primului grup de negocieri.

Al doilea dintre cele șase clustere de negociere a fost deschis în iulie. De atunci, însă, Ungaria a încetinit din nou procesul Ucrainei. Peste un deceniu de retorică antiucraineană sub conducerea lui Orbán face ca progresele rapide să fie dificil de acceptat pentru o parte importantă a societății maghiare.

Deși tensiunile constituie o problemă strict bilaterală între Ucraina și Ungaria, legătura dintre cele două procese de aderare a făcut ca Moldova să fie afectată de această situație.

Decizia de a lega Moldova de Ucraina a fost determinată de considerente geopolitice majore. Moldova se confruntă de mult timp cu prezența militară rusă în Transnistria. În momentul izbucnirii războiului, în 2022, tara s-a trezit în spatele liniei frontului, având trupe ruse staționate pe propriul teritoriu.

Legătura are o importanță deosebită și pentru Kiev. Ucraina vede perspectiva viitoarei aderări la Uniunea Europeană drept o ancoră de salvare, care poate menține țara în afara sferei de influență a Rusiei.

De când Moldova s-a alăturat procesului de extindere împreună cu Ucraina, s-a susținut că un avans separat al Chișinăului, în timp ce Kievul rămâne blocat în dispute bilaterale, ar transmite un semnal politic greșit.

Din acest motiv, principalii susținători ai extinderii europene în cazul Ucrainei, în special statele baltice, au insistat ca legătura dintre cele două state să fie menținută pe durata etapei de deschidere a clusterelor de negociere.

Totuși, componenta tehnică a aderării, care presupune implementarea reformelor, nu trebuie să aștepte până când procesul politic va recupera decalajul.

Oficialii europeni se așteaptă ca asocierea celor două țări est-europene să fie păstrată până la deschiderea tuturor clusterelor rămase. După acel moment, situația s-ar putea schimba rapid, cu condiția ca Moldova să își mențină ritmul reformelor și să continue să îndeplinească cerințele Uniunii Europene.

„Avem un obiectiv ambiţios: să fim pregătiţi să încheiem negocierile până la începutul anului 2028”, a declarat Gherasimov.