Milioanele UE pentru afacerile moldovenilor. Un tânăr crește brocoli și conopidă la Ialoveni

REZULTAT // În ultimii cinci ani, Uniunea Europeană a finanțat 717 afaceri dezvoltate în R. Moldova prin intermediul unui singur program „PARE 1+1”

Sute de cetățeni moldoveni care au plecat să muncească în străinătate au revenit acasă pentru a-și pune pe roate afaceri. Și-au dat o șansă doar atunci când au aflat că vor fi ajutați, absolut gratuit, să inițieze o întreprindere mică cu bani europeni.

Sute de cetățeni reîntorși acasă

Ei au adus acasă un leu, iar Uniunea Europeană a mai pus unul pentru viitoarea afacere. Programul lansat în 2010 și numit sugestiv „PARE 1+1” a devenit între timp cel mai popular, iar rezultatele sunt de invidiat: 380 de persoane migrante revenite la baștină și 304 milioane de lei investite în economie timp de cinci ani.

Dintre cele 717 afaceri care au primit finanțare prin intermediul programului „PARE 1+1”, mai mult de jumătate au fost lansate de tineri. Aceștia și-au făcut câte un business-plan, au fost instruiți cum să devină buni manageri, au primit suportul financiar din partea UE și s-au apucat de treabă.

Mulți dintre ei s-au aventurat să-și deschidă afaceri inovative pentru R. Moldova.

Broccoli crescut la Ialoveni

Andrei Cojușnean este unul dintre tinerii care a demonstrat că se poate, chiar dacă mulți au privit cu scepticism ideea sa de a crește legume „exotice” pentru moldoveni: broccoli, conopidă, salată verde, rucola sau fenicul. În scurt timp, plantațiile-minune au fost create în localitatea Malcoci din raionul Ialoveni, iar acum se întind pe o suprafață de 2,2 hectare.

„În primul an de activitate, investițiile și cheltuielile pe care le-am avut s-au ridicat la 700 de mii de lei. Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) mi-a oferit un grant de 200 de mii de lei prin programul „PARE 1+1”. O parte din tehnica agricolă o aveam de la părinți, alte utilaje le-am cumpărat”, povestește Andrei cât l-a costat să-și lanseze propria afacere.

Practici din Elveția

Ideea de a crește anume aceste legume i-a venit lui Andrei Cojușnean încă pe când era student la Universitatea Agrară și a participat la un program de schimb de experiență în Elveția.

Ulterior, a mai fost de două ori în această țară, pentru a afla mai multe secrete din tehnologia de creștere a plantelor. A început să cultive legumele pe câmp deschis, doar pe sol natural și în perioada caldă a anului, iar în câțiva ani a ajuns să-și distribuie marfa în cele mai mari rețele de supermarketuri din republică. Vânzările se fac doar angro, prin intermediul persoanelor juridice, care le realizează mai departe consumatorilor.

„Mă bucur că pot să contribui la reducerea importului de legume măcar în perioada caldă a anului”, spune mândru tânărul, care îi asigură pe moldoveni cu legume ecologice, chiar dacă mulți consumatori nici nu bănuiau că pot mânca salate, broccoli sau conopidă crescute la Ialoveni.

Din păcate, Andrei Cojușnean nu mai crește rucola, unul dintre cele mai benefice soiuri de verdețuri pentru sănătatea omului. Problema este una birocratică. Planta nu a fost inclusă de autorități în „Catalogul Soiurilor de Plante”.

„Rucola se importă la noi, se vinde, însă să o cultivăm noi nu avem dreptul. Nu putem obține certificate de inofensivitate de la Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor. Nu au dreptul să le elibereze, pentru că soiul nu-i în catalog”, a explicat agricultorul.

Investiții colosale pentru extinderea afacerii

Tânărul visează să-și mărească suprafețele cultivate și să ajungă până la statutul de exportator, dar investițiile necesare pentru extinderea afacerii sunt colosale. Calculele lui Andrei au arătat că ar avea nevoie de aproximativ un milion de euro. Pentru că legumele sunt ușor alterabile, agricultorul are nevoie de frigidere, de secții moderne de spălare, sortare și ambalare, pe care nu și le-ar putea permite în viitorii câțiva ani.

Întrebat ce mesaj ar avea pentru moldovenii care ezită să-și deschidă afaceri, având frică de riscuri, Andrei Cojușnean l-a citat pe Thomas Jefferson: „Cred în noroc. Cu cât muncesc mai mult, cu atât am mai mult noroc”.

„De granturile oferite de UE pot beneficia doar cei care au asemenea noroc”, a concluzionat tânărul.

Granturi de 128 de milioane de lei

Potrivit datelor ODIMM, care a organizat recent o conferință națională cu genericul „Programul PARE 1+1: rezultate și noi provocări”, între anii 2010-2015 au beneficiat de granturi 389 de întreprinderi care activează în agricultură, 139 - în industrie și 189 de afaceri în domeniul prestării serviciilor. Fiecare leu alocat în program a generat circa 2,7 lei investiţii în economia națională. În total, UE a oferit granturi în valoare de 128 de milioane de lei, iar alte 217 milioane de lei au fost investiții din remitențele migranților.

„PARE 1+1 este cel mai rezultativ program și un exemplu de bune practici pentru țările din regiune. Bugetul programului se majorează an de an. Pentru 2016 sunt prevăzute 40 de milioane de lei și poate vor mai fi alocate încă zece milioane, rectificare, datorită donatorilor străini care se alătură la această inițiativă”, a precizat Iulia Iabanji, director ODIMM.

Timp de cinci ani, au beneficiat de instruire peste 1 200 de moldoveni întorși acasă și rude ale acestora, care și-au planificat afaceri. Peste 30% dintre beneficiarii programului au fost femei, în special din mediul rural.

ODIMM planifică să inițieze în viitorul apropiat un nou program dedicat femeilor în business. În total, datorită „PARE 1+1”, au fost create 1 336de locuri noi de muncă. Programul a atras cele mai multe remitențe din Italia, Rusia, SUA, Grecia și Marea Britanie, Irlanda, Portugalia și Spania.

Perspective

În prezent, ODIMM areprocesate 60 de cereri pentru instruire venite de la cetățenii care vor să-și lanseze afaceri prin programul „PARE 1+1”, iar alte 40 sunt cereri pentru finanțare. Instituția planifică să dezvolte și să extindă instrumentele de suport pentru IMM-uri și să creeze noi scheme de finanțare, pentru a ținti domeniile economiei care au potențial de creștere.

Autoritățile vor să creeze pachete de susținere separate pentru diferite tipuri de întreprinderi: afaceri noi lansate, afaceri inovative, întreprinderi mici și mijlocii în dezvoltare și companii mari cu potențial de export.

Pirkka Tapiola, Ambasadorul Uniunii Europene în R. Moldova:

„Republica Moldova este o țară care a pierdut mulți cetățeni sau poate că nu i-a pierdut. Aceasta este întrebarea-cheie la care căutăm răspuns. UE creează condiții pentru ca oamenii să își dorească să se întoarcă acasă, să investească și să utilizeze oportunitățile Acordului de asociere cu UE, care le oferă acces la cea mai mare și bogată piață din lume. Acesta este și obiectivul programului „PARE 1+1”. Întreprinderile mici și mijlocii (IMM) sunt foarte importante pentru dezvoltare, pentru creștere, pentru crearea unei clase mijlocii și au mare importanță pentru dezvoltarea țării. UE susține și alte programe de suport a IMM-urilor în R. Moldova. Acordul de asociere prevede reforme în comerțul liber, iar bugetul de suport pentru Guvernul de la Chișinău în 2014-1016, pentru a crea noi afaceri prin programul național de dezvoltare a economiei, se ridică la 30 de milioane de euro”.