Ce LUPTĂ se dă în R. Moldova pentru urmași

Social 30.03.2014 13:40 Vizualizări

Ce LUPTĂ se dă în R. Moldova pentru urmași

Chin // Republica Moldova este țara cu cele mai mari valori ale sterilității din Europa și întreg fostul spațiu sovietic, arată studiile realizate în domeniu de experții în sociologie

Incidența cuplurilor infertile pe parcursul ultimilor zece ani s-a majorat de două ori, atingând valoarea de 16%

Sute de ore de chin și suferință, zeci de tratamente costisitoare și ani întregi de frământări și lacrimi. Mii de cupluri din republica noastră trec prin coșmarul unei diagnoze usturătoare: infertilitatea. Pe lângă durerea imposibilității de a face un copil, se mai adaugă, uneori, și comentariile deseori răutăcioase ale celor din jur: rude, familie, prieteni. Până și statul le râde în față miilor de femei și bărbați care nu pot procrea: nu le poate oferi niciun fel de ajutor, iar dacă vor să facă copii – sunt pe cont propriu. Mai mult chiar, nimeni nu știe exact câte cupluri infertile sunt în Republica Moldova și prin ce chinuri trec acestea.

„Nu putem face copii”

„Când veți face un copil? Sunteți împreună de multă vreme…”, este una dintre cele mai „auzite” întrebări la care trebuie să răspundă multe cupluri infertile. Natalia și Victor R. (nume modificate – n.r.) sunt căsătoriți de opt ani, dar de zece locuiesc împreună. Au dat multe răspunsuri în tot acest răstimp: că nu își doresc încă un urmaș, că vor să trăiască „pentru ei” sau că, mai simplu, nu le plac copiii. Realitatea însă e crudă. „Nu putem face copii. După mulți ani de analize și tratamente, medicii au ajuns la concluzia că eu creez anticorpi și nu pot primi spermatozoizii de la soț”, povestește Natalia cu vocea frântă. „La început, presupuneau că eu sunt de vină. Am luat sute de medicamente, injecții, am stat chiar în spital. Fără de folos. Apoi s-au apucat de Victor. A dat analize și totul era bine. Ne-au trimis acasă și ne-au spus: duceți-vă și trăiți”.

Fără speranță

Medicii numesc acest lucru „infertilitate imunologică”. Natalia face parte din puținele femei care răspund alergic la spermatozoizii soțului, iar sistemul ei imunitar fabrică anticorpi antispermatici. De obicei, o femeie în situația ei nu va putea rămâne însărcinată, indiferent de partener, însă medicii spun că există speranță. „Ne-am oprit din analize, din cercetări, din tot. Nu mai analizez nimic, nu mai caut. După ce am primit diagnoza, mi-a pierit și cheful de viață. Nu mai am putere să lupt… Chiar dacă medicii ne promit că sunt șanse, eu nu mai vreau. Deja și între mine și soțul meu nu mai este ceea ce a fost”, povestește Natalia.

Două încercări de FIV și doi gemeni

Dacă Natalia a obosit să mai lupte pentru visul comun de a concepe un copil, Olga I. (nume modificat – n.r.) nu a renunțat. „În cazul nostru, soțului i s-a spus că are spermatozoizi leneși. Doar 30% din ei erau buni. Medicul nostru de la Centrul Mamei și Copilului ne-a recomandat să mergem la Kiev și să facem fertilizare in vitro (FIV), pentru că era mai ieftin pe vremurile acelea. Am împrumutat prima dată 3 000 de euro de la nănași și am mers acolo. Nu a ieșit din prima. Am mai împrumutat o dată și am încercat din nou. Miracole există. Acum, îi avem pe băiețeii noștri”, zâmbește Olga. Copiii au deja cinci ani, iar cele aproape 7 000 de euro pe care le-au scos părinții din buzunar pentru a deveni mamă și tată „s-au uitat” demult. Soțul Olgăi a muncit patru ani peste hotare ca să întoarcă datoriile. „Nu îmi pare rău de nimic, copiii sunt cea mai mare bucurie a mea”, recunoaște Olga.

Soluția: fertilizarea in vitro

Medicul ginecolog Maria Zazulinschi spune că, zilnic, în cabinetul ei dintr-un centru privat vin cupluri infertile. „În ultimii ani văd o creștere mare. Jumătate de problemă este în bărbat și cealaltă jumătate în femeie”, spune Zazulinschi. Legea privind sănătatea reproducerii spune clar că infertilitatea reprezintă incapacitatea unei femei de a concepe sau a unui bărbat de a induce o sarcină timp de un an de relații sexuale regulate, fără utilizarea contracepției. Cea mai recomandată metodă este fertilizarea in vitro, recunoscută și de legislație drept „o metodă de bază în tratamentul infertilității”. Legea reglementează totuși vârsta-limită pentru efectuarea transferului intrauterin de embrioni – 45 de ani dacă se folosesc oocite proprii și 50 – de la donator.

Ministerul Sănătății nu are statistici

În Republica Moldova, FIV se face la mai multe clinici private sau de stat. Costul unei singure proceduri se ridică la 3 500 – 4 000 de euro. Prima sarcină prin FIV a fost indusă în 1996 unei femei de 36 de ani, care nu putea avea copii mai bine de zece ani. „Până în anul 2010, FIV se făcea la Centrul Național de Sănătate a Reproducerii și Genetică Medicală, sub conducerea profesorului Moșin”, explică Maria Zazulinschi. Timp de 14 ani, s-au făcut peste 2 600 de proceduri, care s-au terminat cu 1 105 sarcini, adică e o reușită de 40%. Alte date despre FIV în R. Moldova nu se cunosc, Ministerul Sănătății nu le are, iar fiecare clinică privată își are propria contabilitate.

Mai mulți factori explicativi

Diana Cheianu-Andrei, doctor în sociologie, spune că sunt mai mulți factori care explică creșterea infertilității. Poate părea straniu, dar un factor important este faptul că femeile preferă să învețe mai mult, iar copiii și-i planifică „pe mai târziu”. Un alt factor e cel economic: cuplurilor le este frică să facă copii, întrucât costurile de întreținere sunt prea înalte. Și căsătoriile târzii influențează numărul de copii născuți. „Odată cu înaintarea în vârstă, crește și ponderea sterilității în rândul populației. Au fost făcute cercetări pentru a calcula procentajul sterilității în funcție de vârstă, care arată că la 20 de ani procentul e 4, la 25 de ani – 8%, la 30 de ani – 12%, la 35 de ani – 20%, la 40 de ani – 50%, la 45 de ani – 95%”, oferă date sociologul. Totuși, expertul spune că există și un paradox la mijloc: chiar dacă factorul economic e foarte important, statistica arată că în familiile sărace se nasc cei mai mulți copii. Cheianu-Andrei susține că statul trebuie să depună eforturi pentru a reduce infertilitatea. Pe moment, însă, nu se face mare lucru în domeniu.

Tot mai multe cupluri infertile

Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în plan mondial, ponderea cuplurilor infertile a crescut cu 6,5 milioane în ultimii 20 de ani. Incidența sterilității primare pe plan mondial variază de la 1% în America Latină, Polonia, Coreea până la 3% şi mai mult în Europa de Est. Experții consideră că această creștere a cuplurilor infertile are implicații medicale ulterioare și contribuie la creșterea morbidității și mortalității perinatale. În România, de exemplu, sunt mai multe organizații nonguvernamentale și mișcări civice care luptă pentru cuplurile infertile și totodată pentru a determina statul să facă mai mult pentru ele. Un ONG a inaugurat chiar și o Săptămână Națională de Conștientizare a Infertilității, de pe 16 până pe 22 septembrie.