Iohannis: „Șansa R. Moldova este România! De la Timișoara la Orhei se aude aceeași limbă, iar trecutul nostru încape între coperțile aceluiași manual de istorie”

Drumul european al R. Moldova reprezintă o prioritate națională pentru România, care s-a angajat să fie avocatul Chișinăului în acest parcurs și este gata să ofere consultanță pentru a duce la bun sfârșit reformele inițiate în R. Moldova. Declarația a fost făcută astăzi de președintele României, Klaus Iohannis, într-o alocuțiune rostită în fața studenților Universității de Stat din Moldova.

Președintele a punctat că relația dintre România și R. Moldova este guvernată de două valori fundamentale: solidaritatea și identitatea și „aceste două noțiuni rezumă prin proiectul european asumat de R. Moldova în relație cu România”.

„Este important să ai un bun avocat în acest parcurs. Moldova are o mare șansă pe care am avut-o și noi în momentul aderării. Și această șansă este România. Avem în acest moment ca proiect politic asumat unanim de Parlament, Guvern și Președinție ideea de sprijin european pentru Chișinău”, a precizat Iohannis.

Șeful statului român a amintit de aspectul comun de istorie, limbă și civilizație care există între cele două state și care face ca relația dintre noi să fie cu totul specială: „Astăzi, comuniunea de limbă, istorie, civilizație și cultură face din relația României cu R. Moldova un episod unic la nivel european. Între noi este ceva mai presus. Limba noastră comună este mult mai veche decât momentul în care vizionarii lideri europeni construiau prima comunitate a cărbunelui și oțelului. Între noi există un amestec de solidaritate greu de definit dar ușor de simțit, de la Timișoara la Orhei se aude aceeași limbă, iar trecutul nostru încape între coperțile aceluiași manual de istorie”.

Studenții au fost atenționați că ei vor deveni, în următorii ani, vocea locuitorilor R. Moldova și vor avea responsabilitatea decisivă de a conduce R. Moldova în marea familie europeană.

„Elitele moldovenști au marea șansă de a contribui la așezarea R. Moldova acolo unde îi este locul în UE, alături de România. Această prioritate trebuie asumată cu hotărâre de Guvernul de la Chișinău, oricare ar fi acesta. Trebuie să duceți la bun sfârșit reformele pe care le-ați inițiat. Solidaritatea românească se va manifesta prin împărtășirea experienței pe care România a dobândit-o”, a precizat Iohannis.

Președintele român a punctat că cel mai important lucru rămâne a fi consolidarea statalității R. Moldova, pentru că „eforturile de integrare în UE sunt strâns legate de consolidarea statalității. Această constatare vine din realitățile, unele foarte dureroase, de la granița UE. Nu poți construi nimic durabil fără stabilitate politică, fără consens și un proiect major asumat de factorii de decizie ai statului”, declară președintele.

Klaus Iohannis a promis că autoritățile celor două state vor avea o colaborare mai intensă pentru ca R. Moldova să ateste rezultate bune în parcursul european cât mai repede posibil.

„Obiectivele majore au nevoie de date simbolice. În 2018, România va marca un eveniment deosebit - aniversarea Marii Uniri. Cred cu tărie că Unirea de la 1918 a fost cel mai profund proiect de țară din istoria noastră modernă. Cei care au făcut Unirea nu erau nici mai buni, nici mai harnici decât noi, dar au avut în gând un sentiment care aproape a dispărut din viața noastră publică din ultimii ani – înaltul simț al datoriei. Sunt convins că putem găsi împreună, pe lângă moivul de a marca o istorie comună, un obiectiv pe care Moldova să-l îndeplinească în relația sa cu UE, iar România să sprijine această etapă a calendarului aderării”, a adăugat Iohannis.

Șeful statului român a lăsat să se înțeleagă că cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului se vor uni, mai devreme sau mai târziu, nu doar în marea comunitate europeană.

„Câtă dreptate avea Jean Monnet când spunea, referindu-se la comunitatea europeană: noi nu coalizăm statele, ci unim oamenii. Rostită de un român aici, la porțile Europei, această frază are un înțeles aparte. Modelul de cooperare București-Chișinău este atât de inedit în istoria europeană, încât sunt sigur că, mai devreme sau mai târziu, oamenii de pe cele două maluri ale Prutului se vor regăsi nu numai în uniune, ci și în comuniune, iar experiența lor va deveni parte a patrimoniului european. Malurile Prutului au fost despărțite o dată de sârmă ghimpată, dar acest simbol al degradării păcii și libertății nu a fost caracteristic doar pentru România și Moldova, ci pentru jumătate de Europă. Acum, două state europene, unul membru al UE și celălalt aspirant la acest statut, au șansa de a demonstra că solidaritatea nu doar că poate doborî garduri de sârmă ghimpată, ci poate construi un viitor comun. Sunt convins că, în timp rezonabil, Prutul va rămâne doar o graniță geografică, iar R. Moldova va fi membru al UE”, a concluzionat Klaus Iohannis.

După discursul său, dar și la venirea președintelui, studenții l-au aplaudat îndelung în picioare pe Klaus Iohannis.