INTERVIU // „Vreau drumuri ca în Germania, să ne știm limba ca în România, toleranță ca în Canada și gândire modernă ca în Japonia”

Îndemn // Ala Mîndîcanu adresează un mesaj din partea diasporei pentru politicieni: „Ori depășiți ambițiile și interesele personale, ori diaspora va boicota alegerile”

Doctor în științe economice, autor de cărți, fost decan al Facultății de Jurnalism a ULIM și fost deputat în Parlamentul R. Moldova, Ala Mîndîcanu este de mai mulți ani în Canada, unde conduce Comunitatea Moldovenilor din Québec. Fără ajutorul ei, probabil multe lucruri nu ar mai fi la fel în partea Canadei unde se vorbește franceza. Acest lucru îl recunosc și conaționalii noștri care locuiesc în zona unde se vorbește limba engleză – despre care se știe că nu sunt la fel de uniți ca și cei din Québec. Poate le lipsește o femeie energică cum este doamna Mîndîcanu ori poate e mai rece în acea parte a țării. Revenită acasă pentru scurt timp, Ala Mîndîcanu ne-a povestit despre Canada și despre visul ei în legătură cu R. Moldova. Zice că vrea să avem drumuri ca în Germania, să ne știm limba ca în România, să avem toleranță interconfesională ca în Canada și gândire modernă ca în Japonia.

Stimată doamnă, ați revenit acasă pentru Zilele Diasporei și pentru Congresul al VI-lea al Diasporei Republicii Moldova. Cum au fost evenimentele?

Am avut marea plăcere să-i revăd, după un timp, pe liderii asociațiilor noastre din diaspora din peste 20 de țări. În cadrul Zilelor Diasporei, participanții au reușit să comunice, să ia parte la conferințe, la atelierele de lucru, la diverse evenimente culturale. Toate evenimentele au decurs într-un ritm foarte intens. Cred că organizatorii, adică Guvernul și Biroul pentru Relații cu Diaspora, dar și Biroul pentru Relații Interetnice, pot fi felicitați pentru succesul lor. Am constatat că diaspora susține cursul european al R. Moldova și este gata să contribuie la integrarea R. Moldova în Uniunea Europeană. Dovadă este adoptarea Apelului Diasporei privind necesitatea unității partidelor proeuropene în apropiatele alegeri. Efectele de durată ale Congresului Diasporei se vor face simțite mai târziu.

Veniți des acasă, în R. Moldova. Cu ce impresii rămâneți atunci când pășiți pe pământurile natale? Ați găsit oamenii de aici gândind altfel?

Modificările de fond nu se produc atât de rapid și spectaculos ca să le sesizez de la o vizită la alta. Totuși, consider că există un anumit progres în ce privește adaptarea societății la normele și cutumele europene. E mai multă civilizație în jur, internetul e accesibil oriunde, e mai curat și e mai multă atmosferă europeană, cel puțin în designul localurilor publice. Acest lucru se simte cu precădere la Chișinău. Recent am fost în raionul Cantemir și am constatat cu tristețe că satul nostru încă mai are de parcurs un drum lung spre Europa...

Povestiți-ne despre activitatea dvs. din Canada. Cum munciți acolo cu moldovenii? Cu ce probleme se confruntă cetățenii noștri?

Despre activitatea mea comunitară vă pot povesti o zi întreagă, spațiul unui interviu fiind prea restrâns. Menționez doar câteva direcții de bază în activitățile Comunității Moldovenilor din Québec (CMQ) desfășurate în colaborare cu Asociația Culturală Română: acțiuni de susținere a nou-veniților, evenimente culturale și de binefacere, activități organizate în colaborare cu Ambasada Republicii Moldova în Canada, proiecte de cooperare intergenerațională etc.

Moldovenii din Canada sunt uniți, prietenoși? Cum i-a schimbat străinătatea?

Comunitatea noastră este unită, pentru că nu există motive de gâlceavă. Membrii comunității sunt cetățeni stabiliți în Canada legal, cu familiile, având toate drepturile asigurate. La comunitate vin cei care fie că au nevoie de sprijin, pe care știu că pot conta, fie că vor să participe la activități. Asociația noastră a fost prima organizație culturală moldovenească înregistrată în Québec. Eu am susținut mereu crearea unor noi asociații, cu profiluri diferite, am încurajat mereu tinerii care doreau să-și deschidă un ONG, le-am oferit toată informația necesară, astfel că azi avem la Montréalmai multe organizații de moldoveni: asociația de sport „FC Moldova”, înființată de Anatolie Zlotea, ai cărei membri au obținut în 2013 cupa „Concordia” într-un campionat local de fotbal; o avem pe Nata Albot, care e activă și la Chișinău, și la Montréal. Mai există Academia Educativă din Montréal, condusă de Alina Nichita, care se ocupă de educația copiilor; o avem și pe actrița Aliona Munteanu, care face parte dintr-o trupă de teatru local, pe care sperăm să-l vedem și la Chișinău. Despre fiecare din aceste asociații și despre liderii lor vă pot spune numai lucruri frumoase.

Ce idei noi și interesante pentru R. Moldova ne aduceți din Québec?

Despre lucrurile frumoase pe care le-am putea prelua de la canadieni aș putea vorbi ore la rând. Voi aduce câteva exemple din diferite domenii. De exemplu, grija pentru limba de stat. Mă voi referi doar la experiența mea legată de Québec. Acolo limba de stat este franceza. Nou-veniților li se creează condiții favorabile pentru a o învăța sau perfecționa, statul plătește câte 450 de dolari lunar, timp de 3-6 luni, pentru cei care vor s-o cunoască în măsură suficientă pentru a se încadra în câmpul muncii. Există și zeci de asociații și instituții care oferă studii la prețuri accesibile. Există legi speciale care protejează și promovează limba franceză, dar care nici nu îngrădesc circulația limbii engleze. Legile se respectă riguros, mai ales în sistemul educațional. Pentru nou-veniți există cursuri multiple, programe de stat, subvenții și granturi. Despre sistemul de protecție socială: o persoană poate să beneficieze de susținerea statului, în funcție de veniturile sale. Dacă venitul e mai mic de un cuantum stabilit, statul îi oferă, la cerere, o susținere financiară până omul se aranjează mai bine. Tot aici poate fi menționată susținerea financiară de 400-450 de dolari lunar pentru fiecare copil până la vârsta de 18 ani. Același lucru se referă și la pensii. Chiar dacă persoana nu a lucrat din anumite motive, după 10 ani trăiți în Canada, de la vârsta de 65 de ani, aceasta va beneficia de o retribuție suficientă pentru a duce un mod decent de viață.

Cum este susținut acolo micul business?

Businessul mic și mijlociu au toatăsusținerea din partea statului. Oricine își poate deschide o afacere fără să iasă din casă, înregistrându-se online. Important e să știi ce vrei să faci. Impozitele se calculează simplu, după o formulă pe înțelesul oricui. Și politica e altfel decât în R. Moldova. Există partide federale - pentru alegerile în Parlamentul canadian, apoi cu totul altele la nivel provincial și, în sfârșit, partide doar de nivel local. Nu există „centralism democratic” ca aici... Municipiile, orașele și localitățile mici au partidele și asociațiile lor create special pentru alegerile locale. Datorită acestui fapt, se evită mafiotizarea partidelor și construcția piramidală, autoritară a puterii.

Apropo de partide, cum credeți că se va implica diaspora în campania electorală care se apropie?

E greu de spus. Implicarea în politică este un lucru personal. Asociațiile diasporei, care colaborează din 2010 cu Guvernul R. Moldova, au statut de organizații neguvernamentale și nepolitice. Unii lideri de asociații pot decide, ca persoane private, să intre în campanie, este decizia lor personală și dreptul lor. Ca cetățeni ai Republicii Moldova și ca alegători, însă, fiecare dintre noi își poate spune opinia despre evenimentele politice. Am convingerea că ieșirea masivă a diasporei proeuropene la vot se va întâmpla numai dacă partidele democratice vor reuși să-și păstreze unitatea în campania care se apropie și care se anunță foarte dificilă. Mesajul nostru este adresat liderilor partidelor proeuropene: sau depășiți disensiunile, ambițiile şi interesele personale în numele viitorului european al Republicii Moldova, sau diaspora va boicota alegerile prin absenteism masiv. E prea mare pericolul ce ne paște, e prea aproape Ucraina și prea e dornică Rusia să restabilească imperiul. Îi urez succes Republicii Moldova în drumul său anevoios, dar ireversibil, spre Uniunea Europeană.

Vă mulțumim!