Politolog german: „Societatea din R. Moldova are RĂNI provocate de totalitarismul sovietic care influențează direct cultura politică”

SOLUȚIE // „Un element esențial al unei reforme durabile în justiție ar fi investițiile în educarea unei noi generații de notari, judecători, avocați”

Prof. dr. Ludger Kühnhardt, director al Institutului pentru Integrare Europeană (ZEI) din cadrul Universităţii din Bonn, Germania, şi profesor la Institutul pentru ştiinţe politice și sociologie, se află într-o vizită în R. Moldova unde a susținut, printre altele, mai multe lecții publice la universități din Bălți, Comrat și Chișinău.

Ziarul NAȚIONAL i-a solicitat politologului un interviu în care Ludger Kühnhardt vorbește despre viitorul european al R. Moldova, reformele pe care țara noastră urmează să le realizeze, despre soluțiile combaterii corupției, dar și despre pericolul care vine din Est. Totodată, profesorul german dezvăluie secretul unui salariu mediu de 3 500 de euro lunar pe care l-a atins Germania și spune de ce Federația Rusă mai duce și astăzi o politică imperială.

Dle Ludger Kühnhardt, ce șanse îi dați viitorului european al R. Moldova?

Noi deja suntem în mijlocul acestui proces. Nu este unul care se bazează pe decizii formale sau pe schimbări instituționale, ci schimbări care trebuie să aibă loc în capul fiecărui cetățean. Întrebarea este dacă împărtășim noi oare aceleași valori, aceleași convingeri cu privire la viața noastră în societate, la planurile noastre de viitor, la planurile noastre politice? Și dacă împărtășim aceleași valori și principii, înseamnă că suntem gata în interior pentru o apropiere. Planurile politice, acordurile de asociere sunt, de asemenea, un element important al acestei apropieri. Elementul cel mai important este acea acceptare interioară a întrebărilor fundamentale care corespund principiului dacă vrem să fim sau nu împreună.

Și, deoarece această voință a fost exprimată și suntem pe această cale, ne aduce pe același parcurs, trebuie să ne punem întrebarea ce înseamnă pentru fiecare dintre noi acest lucru.

Cu alte cuvinte, populația ar trebui să înțeleagă reformele care îi sunt solicitate R. Moldova ca fiind pentru binele ei. R. Moldova nu face reforme pentru UE, ci pentru binele populației de aici.

Apropo de reforme, avem încă multe de făcut în aproape toate domeniile. Cum ar trebui să arate R. Moldova în momentul în care va ajunge, dacă va ajunge, să devină membră a UE?

Recomandarea mea ar fi ca fiecare cetățean să se gândească bine la premisele și consecințele integrării europene. Acest lucru trebuie să aibă loc foarte serios, sincer, fără polemici.

Cetățenii nu trebuie să se lase influențați de evoluțiile interne din R. Moldova, dar nici de alți actori. Deoarece premisele unei apropieri de UE se referă la toată populația R. Moldova, ar fi bine ca această decizie să fie luată, indiferent de atitudinea inițială de pro sau contra.

Altor state le-a fost mai ușor, mai ales că și opoziția, și guvernarea aveau același scop declarat. În R. Moldova avem o guvernare fragilă și o parte a opoziției susținută puternic de Rusia. Cum credeți că se poate ajunge la un consens privind viitorul european al R. Moldova în asemenea condiții?

Nu cred că vă este mai greu sau mai ușor decât altor țări care aveau și ele anumite dificultăți. Situația dvs. este așa cum este. Trebuie doar să remarc faptul că societatea de aici are niște răni sufletești care încă mai dor, răni provocate de totalitarismul sovietic. Iar aceste răni influențează direct cultura politică.

Cei de la cârma Uniunii Sovietice promovau în rândul populației neîncrederea unuia față de altul, ura față de cei care îi conduceau, controlul excesiv al persoanelor și permanenta impunere a unor lucruri. Esența comunismului se baza pe îmbogățirea fiecăruia din resursele tuturor. Și toate acestea au fost camuflate în lucruri frumoase, se ajungea până la „salvarea proletariatului de subjugare”. În realitate, era vorba de un sistem bazat pe minciună și dușmănie față de oameni.

Un astfel de sistem de gândire care a penetrat atât de adânc în societate și a fost promovat timp de 70 de ani nu poate fi depășit în 20 de ani. Ne dăm seama că nu e vorba de o mașină murdară pe care trebuie doar s-o speli. Procesul acesta durează.

De aceea, opțiunea majorității populației, a celor de la guvernare pentru asocierea cu UE este una de și pentru viitor. Vorbim aici de o decizie culturală pentru Europa. Și ea este mult mai adâncă decât lupta politică a celor de la guvernare.

Cea mai mare problemă remarcată de oficialii europeni care vin la Chișinău este corupția, iar cea mai necesară reformă, ni se spune, este cea a justiției. Dle profesor, spuneți-ne, vă rugăm, care este profilul unui judecător mediu din Germania, câte case și mașini are, conturi…

În Germania, judecătorii sunt funcționari publici. Mulți dintre ei sunt și profesori în același timp, așa cum sunt și eu, și sunt obligați să fie loiali principiilor Constituției și profesiei lor. Acest lucru înseamnă că funcționarii servesc statul spre binele societății. Am aceste așteptări din partea tuturor reprezentanților statului într-un stat de drept și, mai ales, de la cei din domeniul justiției.

Acolo unde lucrurile sunt altfel, înseamnă că sistemul este bolnav sau statul nu este unul de drept. Un sistem care nu funcționează în ordine este și acel în care funcționarii mici așteaptă unele privilegii sau avantaje materiale pentru a-și îndeplini funcțiunile pentru care sunt deja plătiți de aceiași contribuabili.

Și nu este sănătoasă societatea în care persoanele trebuie să se gândească la câte plicuri trebuie să pună în buzunar atunci când se pornesc spre o instituție sau spre o autoritate publică.

Bacșișul acesta și corupția nu se referă doar la marca automobilelor sau la numărul caselor. Pentru a combate corupția, trebuie să ne schimbăm atitudinea față de acest fenomen pentru a crea niște condiții propice pentru o viață socială normală.

Printre primele acțiuni întreprinse în R. Moldova în cadrul reformei justiției au fost reparațiile de sedii și majorarea salariilor judecătorilor. Populația nu resimte, deocamdată, beneficiile acestor măsuri. Credeți că o reformă, pentru care UE a anunțat că va aloca 60 de milioane de euro în total, trebuie să înceapă de la reparații și majorări de salarii?

Acești primi pași se referă doar la schimbarea fațadei și nu la o reformă adevărată. Dacă dorim să ameliorăm ceva într-un sistem, sigur că e bine să creăm condiții de muncă, astfel ca persoana să se identifice cu sarcina pe care o are, ar trebui să aibă niște condiții bune de muncă și un salariu care să-i ofere posibilitatea să fie obiectiv și să nu se gândească la bucata de pâine. Dar acesta este doar începutul. Reforma nu trebuie să se limiteze doar la aceste lucruri.

Important e ca și munca acestor autorități să fie acceptată de populație. Și nu este o întrebare doar a transparenței, este și o chestiune legată de rezultate, iar rezultatele se văd în timp. Nu imediat.

Un element esențial al unei reforme durabile în justiție ar fi investițiile în educarea unei noi generații de notari, judecători, avocați.

În perioada dictaturii naziste am avut și noi judecători care au luat decizii groaznice, pentru că ei trebuiau să se supună regulilor de atunci. Dar au durat decenii după al Doilea Război Mondial ca și în Germania să fie stabilit acel sistem juridic bazat pe dreptate, pe transparență, pe autocritică, pe modestie dacă vreți, care au dus la rezultatele de astăzi.

Anul trecut, președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, anunța că UE va renunța la extindere în următorii cinci ani. Și la Chișinău s-a mai stins din euforia legată de aderarea R. Moldova la UE până în 2020. De ce a fost luată această decizie la Bruxelles?

Această decizie a fost luată, pentru că Uniunea Europeană se află într-un proces amplu de revigorare și transformare care va lua ceva timp, poate vom avea nevoie de următorii zece ani ca să putem realiza ceea ce ne-am propus.

Și R. Moldova își dorește, așa cum și Serbia, și Macedonia, și Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, Albania și Kosovo, o Uniune Europeană puternică în care să se integreze. Anume despre aceasta este vorba în UE, despre creșterea dinamismului de dezvoltare economică în UE, investiții în țările în care șomajul în rândul tinerilor este foarte mare, fiindcă acolo este și frustrarea foarte mare. Este vorba de crearea unei uniuni digitale care va solicita sute de miliarde de euro pentru a revigora anumite procese.

Este vorba și de crearea unei uniuni energetice în cadrul UE pentru a putea aproviziona energetic UE, a reglementa mai bine prețurile, a crea mai multă transparență în acest domeniu și, în felul acesta, a reduce dependența de importurile energetice.

Încă un punct foarte important este semnarea unui acord comercial cu SUA care să asigure creșterea bunăstării în continuare și, respectiv, promovarea inovațiilor pe teritoriul UE.

Mai departe e vorba și de reducerea birocrației la nivelul UE, dar și de așteptările celor din zona euro legate de valuta UE, pentru că ne dorim și o uniune valutară.

După cum vedeți, este o listă uriașă și acestea sunt sarcinile actuale care stau în fața UE înainte de extindere și aderarea de noi membri.

Și toate acestea au loc pe fundalul a doi factori care complică lucrurile.

Asta voiam să vă întreb: dacă acțiunile Rusiei în Ucraina nu au influențat cumva o asemenea decizie la Bruxelles…

Ca să completez la întrebarea precedentă, primul factor se referă la populismul care ia amploare în UE și mă refer la euroscepticismul care există și în UE. Este important să fie depășită această situație, ca să avem o regiune puternică.

Al doilea factor se referă la întrebarea dumneavoastră, adică la politica colonială a Rusiei care accelerează necesitatea UE de a avea grijă de securitate și de a se apăra față de aceste ostilități din exterior.

Conflictul din Ucraina s-ar putea extinde și în R. Moldova în acest moment, după ce am ales să mergem pe drumul european? Credeți că suntem în pericol?

Rușii deja au încercat în Transnistria în 1992. Din păcate, noi, cei din Europa, am cam uitat demult de conflictul transnistrean. Între timp, în 2008 în Georgia și în 2014 în Ucraina au repetat acest scenariu. Este decisivă acum întrebarea dacă Rusia este în stare să se întoarcă la o politică ce ar respecta dreptul internațional și dreptul la autodeterminare a fiecărui cetățean sau nu.

Și Dvs. credeți că este în stare?

De ce credeți că nu este capabilă? Nu este atât de dificil să respecți dreptul internațional.

Atunci, de ce nu-l respectă?

Pentru că ei nu vor. Nu doresc acest lucru, pentru că au o politică imperialistă, colonială deja de 200 de ani. Nu e vorba doar de Putin. Dar, impuși de situație, ei ar putea să se schimbe, fiindcă multe state europene tot erau imperiale, cândva agresive, și s-au schimbat.

Și care ar fi cheia prin care Rusia să fie impusă să respecte dreptul internațional? Noi sancțiuni occidentale?

Noi nu putem să impunem, pentru că nu facem parte dintr-un sistem hegemonic agresiv. Trăim într-un sistem bazat pe interdependență și cooperare. Și, în acest sens, colaborăm în toate domeniile și suntem dependenți unii față de alții, de exemplu în domeniul tehnologiilor, plăților bancare etc. Aceste sancțiuni întrerup anumite interdependențe care există nu numai între UE și Rusia, dar și între Rusia și SUA, cu speranța ca cei care iau decizii în privința viitorului Rusiei să se gândească încă o dată și să mai reflecteze asupra viitorului acestei țări atunci când iau anumite decizii.

Din păcate, putem constata că Rusia nu vrea să învețe din istorie cum să nu procedeze. Am impresia că rușii studiază istoria cu scopul de a găsi scuze pentru o politică rea. Vor să mai încerce o dată ceea ce a eșuat cândva.

Este o situație tristă care poate deveni amenințătoare la adresa tuturor vecinilor.

Sunt voci, inclusiv a fostului președinte al României, Traian Băsescu, care afirmă că R. Moldova ar putea ajunge în UE prin unirea cu România. Cum vi se pare această idee?

O unire cu România poate să aibă loc numai printr-o unire cu Uniunea Europeană, o integrare în Uniunea Europeană.

Dle profesor, ce trebuie să facem în R. Moldova ca salariul mediu să fie la fel ca în Germania – de 3 500 de euro? Poate așa convingem nostalgicii din R. Moldova…

Cred că euroscepticii trebuie să-și pună invers întrebarea: cum altfel decât în UE vor ajunge la un așa salariu? Dacă ne referim la salariul pe care l-am avut eu la începutul carierei mele, nu a fost nici pe departe așa, nici salariul bunicilor sau părinților mei după război… Ceea ce avem acum este rezultatul unei munci asidue de durată când am încercat să creăm plus valoare ca să ne putem permite un astfel de salariu.

Ceea ce îmi doresc este ca, atunci când cetățenii R. Moldova vor avea salariu de 3 000 de euro sau mai mult, să-l reinvestească în țară, nu să-l ducă peste hotare.

Vă mulțumim!