INTERVIU // NOTA Maiei Sandu

Ministrul Educației, Maia Sandu, vorbește, într-un interviu acordat în exclusivitate Ziarului NAȚIONAL, despre rezultatele proaste de la BAC, problemele din sistemul educațional și despre noul Cod al Educației care își propune să schimbe situația din domeniu

Doamnă ministru Maia Sandu, 44 la sută dintre candidații la sesiunea de Bacalaureat au susținut examenele. De ce avem această rată de promovabilitate la BAC?

Sperăm că în procesul de contestări al notelor și după sesiunea repetată să avem, totuși, rezultate mai bune. Dar asta este realitatea. Până la urmă, avem câteva obiective – unul este să asigurăm condiții corecte de evaluare pentru toți cei care au făcut efort. Am promis acest lucru și cred că am reușit să realizăm acest obiectiv. Rezultatele relativ proaste ne indică asupra unei situații nu tocmai bune în sistemul educațional. Or noi, în ultimii doi ani, am dat alarma și am vorbit societății despre necesitatea schimbării situației în educație. Aceasta înseamnă foarte multe reforme, investiții serioase și avem nevoie de sprijinul societății și de cel al politicului.

În următoarele săptămâni mergem în Parlament cu proiectul Codului Educației și ne va fi clar dacă avem acest sprijin.

Care credeți că sunt cauzele faptului că mai mult de jumătate dintre candidați nu au fost în stare să ia Bacalaureatul?

Cauzele sunt complexe. Primul lucru pe care vreau să-l menționez este atitudinea greșită pe care am avut-o pe parcursul ultimilor zece ani față de educație, pentru că am educat acestor copii și tineri o atitudine incorectă față de efortul, față de sistemul educațional și față de așteptările pe care le are societatea vizavi de acest proces. Cred că, încet-încet, vom schimba această atitudine, încercând să motivăm tinerii să învețe, dar această schimbare sau compensare pentru lucrurile care nu s-au făcut timp de 12 ani nu poate să se realizeze pe deplin într-un an. Următorul element este calitatea predării. Am vorbit cu mai multe ocazii despre faptul că aceasta, dar și calitatea profesorilor, capacitatea noastră de a aduce și a menține în sistem profesioniști este o provocare. De-a lungul perioadei de tranziție, motivarea profesorilor nu a fost una suficientă. Respectiv, acest lucru a condus la un interes mai scăzut din partea tinerilor cu potențial de a veni în acest sector. Avem și oameni foarte buni, dar avem și deficiență de cadre de calitate. Condițiile de învățare în general, infrastructura școlară, dotarea cu materiale didactice, calculatoare și alte mijloace care ar face învățarea mai interesantă, mai utilă, sunt și ele un element al acestei probleme. Și, în sfârșit, conținutul, curriculumul, relevanța scăzută a acestuia, neatractivitatea, predominarea predării teoretizate în defavoarea aspectelor practice, aplicabilității etc. Și acest lucru este pe agenda noastră, am început procesul de revizuire curriculară.

Anul trecut, BAC-ul a fost susținut în sesiunea de bază de către 58 la sută din candidați. Anul acesta – 44%. Prin ce s-ar explica această diferență?

În acest an, 22 la sută din candidați sunt restanțierii din anii trecuți. Nu au susținut nici anul acesta și, respectiv, a crescut ponderea celor care nu au susținut în acest an. Trebuie să facem o analiză să vedem și celelalte elemente care ar explica acest lucru. Testele de la examene nu au fost mai complicate decât cele din anul trecut. Dar, am introdus și detectoarele de metale care au micșorat fraudarea. Avem și situația în care peste 50 la sută din cei care nu au reușit la această sesiune au doar o singură restanță, respectiv ei au șanse destul de mari ca să reușească. Deci, după sesiunea repetată, o să știm mai exact.

Ministrul Educației este mulțumit de felul cum a fost organizată și a decurs această sesiune de Bacalaureat?

Sesiunea s-a desfășurat în condiții normale și în foarte multe centre de Bacalaureat s-a schimbat atitudinea. Cadrele didactice responsabile de organizarea sesiunii și-au făcut treaba foarte bine, lucru pentru care noi le suntem recunoscători. Da, eu cred că, în mare, noi am atins obiectivul de organizare corectă a examenelor de Bacalaureat.

Ministerul vorbea anterior despre schimbări în modalitatea de a susține BAC-ul, se zicea de introducerea examenelor orale, de exemplu. Luați în calcul schimbări pentru sesiunea din anul viitor?

Putem să facem schimbări, odată cu schimbările de curriculum. Acum suntem la etapa de revizuire curriculară. În momentul în care o să ne fie clar care sunt aceste schimbări, atunci o să venim și cu schimbări la teste. S-ar putea, totuși, în acest an să schimbăm programele, să punem mai mult accent pe competențe. Dar trebuie să asigurăm această predictibilitate ca acei care vor susține să cunoască cu suficient timp înainte schimbările.

Recent, Guvernul a aprobat Codul Educației, documentul care își propune să revoluționeze domeniul și să înlocuiască Legea Învățământului care datează din 1995. Care sunt principalele obiective ale Codului Educației?

Codul Educației este un document complex, vizează toate nivelurile sistemului educațional și vine cu schimbări la toate aceste niveluri. Noi urmărim trei scopuri principale. Primul se referă la accesul pentru toți la studii, al doilea este îmbunătățirea calității și al treilea se referă la creșterea gradului de relevanță, pentru că ne dorim să învățăm lucruri utile.

Punem accent pe autonomie, fiindcă trăim într-o lume dinamică și avem nevoie de instituții care să se ajusteze rapid la schimbări. În textul Codului sunt prevederi care extind autonomia instituțiilor începând de la învățământul preuniversitar și terminând cu cel superior. Aceasta înseamnă mai multă libertate de decizie, atât pe partea de conținut, cât și pe administrarea resurselor financiare, umane, pe utilizarea proprietății instituțiilor. În același timp, venim cu prevederi care să sporească responsabilitatea socială a instituțiilor, pentru că autonomia trebuie să funcționeze în interesul societății. De exemplu, în cazul școlii generale, avem consiliu de administrație, compus din părinți, reprezentanți ai administrației publice locale, ai societății civile și care va participa în procesul de luare a deciziilor școlii, inclusiv cum se investesc banii pe care îi alocă statul, care este componenta școlară a curriculumului, participarea la evaluarea manageruluiși a cadrelor didactice ș.a.m.d. În învățământul superior, instituțiile vor fi responsabile de îndeplinirea standardelor de calitate, vor trebui să facă dovada utilizării eficiente a resurselor pe care le alocă statul, dar și cele acumulate din taxele de studii. Un element important este asigurarea transparenței proceselor decizionale și respectarea libertăților academice ale personalului – didactic și științific. Un principiu important este și alegerea. De exemplu, pentru elevii din învățământul general este obligatori să învețe două limbi străine, dar e la alegerea părinților și elevilor care din aceste limbi să învețe. Un alt exemplu este creșterea ponderii disciplinelor opționale în învățământul general. Și asta tot înseamnă alegere.

Cum își propune Ministerul Educației să asigure, bunăoară, legătura dintre studii și piața muncii?

În cazul învățământului superior, deschidem mai multe oportunități pentru parteneriatul public-privat. Venim cu un nou model de guvernare universitară, și anume, creăm un consiliu de dezvoltare strategică a instituției în care vor participa reprezentanți ai mediului de afaceri și rolul lor va fi dublu. Unul este să comunice în mod constant cu administrația instituției despre așteptările angajatorilor și altul este să îmbunătățească modul de funcționare a instituției. Oamenii care vin din mediul de afaceri au viziuni și cunoștințe despre cum trebuie administrată o instituție și cum pot fi administrate eficient resursele. În cazul învățământului profesional-tehnic, venim cu o prevedere care deschide ușa pentru învățământul dual. Aceasta înseamnă că partea teoretică se realizează în școala profesională sau în colegiu, și partea practică se realizează la întreprindere.

Unii rectori își exprimă temerea că o să rămână fără studenți, având în vedere rata mică de promovare la BAC, ofertele de burse de peste hotare…

Rectorii trebuie să știe că universitățile trebuie să devină competitive. Este bine când avem un filtru mai bun la Bacalaureat, pentru că universitățile au nevoie de studenți buni. În același timp, dacă vrem să devenim atractivi pentru țările din regiune, pentru că noi avem o piață destul de mică, trebuie să devenim competitivi. Altfel, riscăm să pierdem și studenții din țara noastră. Aceasta înseamnă investiții mai bune, cadre didactice bune, invitarea cadrelor didactice din afara țării, programe cu alte universități, ca să facem diploma mai atractivă etc.

Cum vor fi stimulați profesorii buni să rămână în sistem și să fie atrași specialiștii tineri?

O să avem nevoie de ceva timp ca să creștem interesul față de profesia de profesor. Lucrăm, pe moment, la un program național în care o să descriem foarte detaliat care este politica Guvernului pe termen mediu și lung vizavi de această problemă. În proiectul Codului Educației avem prevederi precum egalarea normei didactice în învățământul general, fiindcă am avut mai multe elemente discriminatorii până acum. De asemenea, este prevăzut dreptul garantat de stat la stagii profesionale în domeniul activității didactice cel puțin o dată la trei ani. Instruirile sunt absolut necesare pentru profesori și statul trebuie să investească masiv în acestea. În primii trei ani de activitate, tinerii profesori au dreptul la indemnizații, sprijin pentru inserție profesională, inclusiv de reducerea la 75% a normei didactice pentru salariul de funcție, beneficiază de compensații în spațiul rural și în centrele raionale pentru chirie. Introducem și o nouă categorie de personal didactic-auxiliar, și anume: bibliotecarul, informaticianul, laborantul care până acum se regăseau la categoria personal auxiliar, lucru care nu era neapărat corect. Mai detaliat vom veni cu prevederi la Legea privind salarizarea.

Printre schimbările din Cod am remarcat micșorarea perioadei anului școlar pentru ciclul primar, obligativitatea studiilor până la 18 ani…

La ciclul primar o să revenim, într-adevăr, la durata vacanțelor de până în anul 2013. O altă modificare majoră este sistemul de notare. Renunțăm la sistemul actual de notare și trecem la un alt sistem care ar trebui să streseze mai puțin copiii și care să fie mai informativ pentru părinți, ca ei să-și dea seama unde se găsește copilul și cum poate fi ajutat ca să-și îmbunătățească performanțele. Copiii vor fi notați prin descriptori care sunt niște criterii calitative de evaluare.

La celelalte cicluri sunt, de asemenea, mai multe prevederi. Cel mai important este, probabil, propunerea potrivit căreia o condiție minimă pentru profesori să fie deținerea gradului de master, pentru moment este suficientă doar licența. Creștem exigențele aici, dar avem și o perioadă de tranziție, ca să permitem oamenilor să-și ia diploma de master. Alte prevederi țin de evaluarea cadrelor didactice. Și la gimnaziu, și la liceu, cadrele didactice urmează să fie evaluate anual pe intern în instituție și cel puțin o dată la cinci ani de către Inspectoratul școlar. Avem și prevederea de evaluare a managerilor școlari, a directorilor, obligativitatea școlii de a publica un raport anual despre activitate. Am vorbit deja despre implicarea Consiliului de administrație care este obligatoriu. Introducem noțiunea de curricula la decizia școlii. Deci, o parte din curricula va fi decisă la nivelul școlii.

Cine va alege directorul de instituție în cadrul unui concurs pe un mandat de patru ani?

Managerul școlar este ales de către administrația publică locală, implicit Direcția de învățământ. Toate pozițiile manageriale sunt expuse la concurs o dată la patru ani. La expirarea contractului, pozițiile sunt scoase iarăși la concurs. Este important să avem cei mai buni oameni în sistem. Avem o experiență mai tristă din ultimii ani când managerii școlari stau acolo de foarte mulți ani și nu neapărat înregistrează performanțe.

Urmează să mergeți în Parlament să convingeți deputații să adopte acest Cod al Educației. În afară de limba care să fie stipulată în document, legislatorii mai au anumite nemulțumiri, v-au expus anumite pretenții?

Până la sfârșitul actualei sesiuni a Parlamentului a rămas foarte puțin timp și noi ne propunem să reușim. Cred că problemele din educație sunt suficient de răsunătoare, toată societatea le simte, le conștientizează, de aceea politicul nu poate să spună nu unei legi care este absolut necesară pentru a începe să schimbăm situația. Există discuții, mai sunt elemente la care urmează să găsim răspunsuri, dar eu cred că nu sunt probleme principiale la care să nu putem oferi o soluție de compromis.

De câți ani ar avea nevoie sistemul educațional din R. Moldova să se vindece de toate problemele pe care le are?

Experiența internațională indică asupra faptului că o reformă serioasă în educație are nevoie de cel puțin cinci-șapte ani.

Și cum va arăta acest sistem educațional din R. Moldova în anul 2020, de exemplu?

Sper că o să avem o școală atractivă pentru elevi, un sistem educațional din care, atunci când pleci, este mult mai simplu să-ți găsești un loc de muncă bine plătit, angajatori care se vor plânge mai puțin pe calitatea forței de muncă și profesori care vor fi respectați în societate și care vor avea un salariu ce le va permite să învețe și să fie la nivelul așteptărilor societății și progresului.

Vă mulțumim!