INTERVIU // Două teatre naționale, din București și Chișinău, își vor deschide stagiunile în deplasare

Schimb cultural // Teatru cu un numitor comun - limba română

În stagiunea Teatrului Național „Mihai Eminescu” din capitală va juca cel mai mare comediant român - Horațiu Mălăele. Totodată, se lucrează la lansarea primului album istoric al teatrului. Mai multe detalii ne spune cunoscutul actor, regizor și director al Naționalului din Chișinău, Petru Hadârcă, în interviul de mai jos.

Domnule Hadârcă, cine a venit cu inițiativa privind deschiderea stagiunilor în deplasare?

Ideea a fost una spontană. Mi-o doream de mult pentru teatru. A venit chiar de pe când eram student la Moscova și m-am întâlnit cu Ion Caramitru, actualul director al Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București. Atunci am zis că vom face, neapărat, împreună punți de suflet și de cultură. Când am revenit în fruntea Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău, la prima întâlnire cu Ion Caramitru am inițiat proiectul, iar acum suntem pe ultima sută de metri. Deja așteptăm spectatorii să dea năvală și să „spargă” ușile. Să auzim pe scările teatrelor: „Nu aveți un bilet în plus?”. Asta îmi doresc, pentru că teatrul există și teatrul e frumos prin ceea ce se întâmplă în scenă, dar și prin sălile arhipline.

Cum au fost alese piesele?

Ne-am sfătuit cu domnul Caramitru și am ajuns la un numitor comun. Am ales șapte spectacole: patru de la noi și trei de la ei. Într-adevăr, piesele sunt reprezentative. Am ținut cont de mesajul pe care îl propunem spre meditație spectatorului și de la București, și de aici. Teatrul românesc este și la Chișinău, și la București, de aceea și acest turneu este sub egida limbii române. Un turneu de anvergură cu același numitor comun - limba română.

Unele din spectacolele care vor fi jucate la București au avut premiera chiar în stagiunea trecută. Sunteți mulțumit de cum s-a încheiat stagiunea?

A fost un program încărcat, dar frumos. Teatrul are unde crește. Teatrul este un laborator viu, unde încercăm să găsim noi formule și să evidențiem anumite teme. Am ales „Hronicul găinarilor” și „Copiii foametei. Mărturii”, pentru că au niște teme ce au fost tabu într-o anumită perioadă. Asta s-a întâmplat din cauza conducătorilor politici care cenzurau mentalitatea nu doar în societate, ci și în teatru. Cenzurau politica repertorială. Acum suntem conștienți că trebuie să venim cu teme de genul acesta. Astfel, am acceptat inițiativa talentatei regizoare Luminița Țâcu împreună cu o echipă de actori tineri care au avut curajul să abordeze această temă și să realizeze spectacolul „Copiii foametei”. Am susținut proiectul și l-am inclus și în repertoriul stagiunii de la București, pentru că ne reprezintă. Atâta timp cât avem posibilitatea, suntem datori să revenim cu recunoștință și cu respect față de istorie, să avem exerciții de memorie, să dăm plecăciuni celor care au suportat Gulagul și au trăit momente grele din paginile triste ale istoriei neamului nostru.

Dle Hadârcă, ce alte activități mai implică acest schimb cultural?

Lucrând la proiect, ne-am propus și să ștergem praful de pe istoria Teatrului Național din Chișinău. Sperăm să reușim lansarea albumului Teatrului Național care presupune o muncă titanică. În București am avut acces la arhiva națională și la ziarele timpului. Am descoperit cu emoții și am adus aici ordinul de numire a lui George Topârceanu în funcția de director al Teatrului Național. De asemenea, am găsit multe dovezi care demonstrează că Teatrul Național din Chișinău are o istorie demnă, are mari personalități care au stat la bază. Prima stagiune sub egida Teatrului Național din Chișinău s-a desfășurat în 1921. La 6 octombrie a avut loc premiera spectacolului „Răzvan și Vidra”. Prima stagiune a fost susținută din bugetul care a venit de la București. Doar o sută de mii erau de la Ministerul Artelor și Cultelor, iar patru sute de mii au fost transferați de la Teatrul Național din București, inclusiv decoruri și costume care au venit ca donații. Au fost mari personalități de la Teatrul Național din București, actori, precum Ion Livescu, Constantin Nottara, care veneau o stagiune și jucau în trupa teatrului. Ion Livescu a fost și directorul Teatrului Național din Chișinău. Au fost și actori remarcabili care au activat aici, cum ar fi Costache Antoniu. Mulți nu știu cine este această personalitate. Pe 25 august vom organiza cu Uniunea Cineaștilor din România proiecția filmului „Pădurea spânzuraților”, unde Costache Antoniu joacă unul din rolurile titulare. El a fost nouă ani actor în Teatrul Național de aici. Se transferă apoi la Teatrul Național din București. Devine profesor la Academia de Arte și Film din București, iar apoi - rectorul Academiei. Sunt multe momente interesante și emoționante legate de adevărata istorie a Teatrului Național din Chișinău.

Ce reprezintă piesele care vor fi jucate de actorii teatrului de la București și cum credeți că vor fi întâmpinate de publicul de la Chișinău?

Eu sper că vor fi primite bine. E vorba de una dintre cele mai mari comedii, „Dineu cu proști”, cu unul dintre cei mai mari actori ai comediei românești, Horațiu Mălăele. E vorba de „Sinucigașul”, al cărui protagonist este Dan Puric. Este o temă actuală, scrisă în perioada interbelică în Rusia sovietică și va avea un impact pozitiv asupra spectatorului pe care îl provocăm la anumite teme de discuție și meditație.

Când vor putea spectatorii să-și procure bilete?

Biletele sunt deja în vânzare la București. Într-o săptămână vor fi și aici. Ne bucurăm că deja biletele sunt solicitate. De pe acum unii vor să facă rezervări. Prețul biletelor va varia între 200 și 300 de lei. Spectatorii care vor fi prezenți în sală se vor bucura de spectacole de înaltă calitate și de înaltă prestație artistică într-o limbă frumoasă precum este cea română.

Vă mulțumim!

Interviu realizat de Victoria Bortă