Guvernul R. Moldova, cu mâna întinsă spre UE, dar cu promisiuni la Moscova

DUPLICITATE // În timp ce premierul Pavel Filip se jură că va genera „fapte, nu vorbe” în ce privește integrarea europeană a R. Moldova, miniștrii săi „sperie” Bruxelles-ul de la Moscova

Premierul R. Moldova, Pavel Filip, dă asigurări de la orice tribună că Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană va fi „cartea de căpătâi” a Executivului pe care îl conduce.

În timp ce șeful Guvernului îi „mângâie” pe partenerii de dezvoltare cu acest refren, miniștrii săi fac cărări la Moscova și pun la cale „afaceri” care depășesc prevederile Acordului de Asociere dintre R. Moldova și UE.

Una la Chișinău, alta la Moscova

Vinerea trecută, spre exemplu, premierul Filip s-a întâlnit cu reprezentanții Consiliului Organizațiilor Neguvernamentale și le-a spus că solicitările recepţionate din partea Forumului Civic, mesajele venite de la Guvernul României, din partea Statelor Unite ale Americii, respectiv din partea structurilor Uniunii Europene, corespund obiectivelor guvernării.

„La baza programului nostru de guvernare se află Acordul de Asociere. Am constatat că aici avem multe restanţe. Am decis să ne mişcăm repede pentru a le lichida”, le spunea celor prezenți Pavel Filip.

Tot vinerea trecută, Ministerul Economiei făcea public un comunicat de presă prin care anunța că ministrul Octavian Calmâc, vicepremier al R. Moldova, a efectuat, pe 11 februarie curent, o vizită la Moscova.

Pe lângă întâlnirile oficialului moldovean cu ministrul Energeticii al Federației Ruse, Aleksandr Novak, șivicepreședintele „Gazprom”, Alexandr Golubev, Calmâc s-a văzut și cu Karina Țurcan, membru al Consiliului de Administrație al companiei ПАО „Интер РАО”.

„În cadrul întrevederii, oficialii au abordat un șir de subiecte privind cooperarea bilaterală în sfera energetică, situația actuală în domeniul aprovizionării R. Moldova cu gaze naturale și energie electrică din Federația Rusă, au stabilit un set de acțiuni necesare pentru dinamizarea relațiilor între cele două state pe această filieră. (…) Interlocutorii (Calmâc și Țurcan – n.r.) au pus îndiscuție problematica furnizării energiei electrice pe teritoriul R. Moldova de către concernul rus și perspectivele de eficientizare a colaborării între companiile de profil din ambele țări”, se arată în comunicatul de presă al Ministerului Economiei.

Cum rămâne cu piața comună a energiei electrice cu UE?

Numai că, în timp ce Guvernul Filip discută cu Moscova despre „dinamizarea relațiilor” în domeniul energetic, Acordul de Asociere cu UE stabilește, la capitolul cooperării în sectorul energetic, că R. Moldova se angajează să își apropie progresiv legislația națională de cea a UE și să urmeze Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice. Dispozițiile acestei directive ar urma să fie puse în aplicare respectându-se termenele convenite în cadrul Tratatului de instituire a Comunității Energiei.

Iar România se arată dispusă să ajute R. Moldova să-și diversifice rețelele pentru a-și asigura independența energetică față de Rusia.

Ambasadorul României la Chișinău, Excelența Sa Marius Lazurca, a declarat, luni, în cadrul unei emisiuni televizate, că autoritățile de la Chișinău trebuie să își ducă până la capăt angajamentele de reformare a sectorului energetic și că România are intenții serioase în acest domeniu.

„Compania „Electrica” intenționează să devină un actor important pe piața energiei din Republica Moldova. (...) Dar asta nu depinde doar de intențiile ei, ci și de intențiile autorităților de la Chișinău. Dacă statul se va decide să pună pe lista de privatizare, de exemplu, rețeaua electrică din nord, „Electrica” își va arăta interesul. România în momentul de față produce mai multă energie decât poate consuma. Balcanii și Republica Moldova produc mai puțină energie decât consumă. Același lucru îl pot spune și în cazul gazoductului Iași-Ungheni. Este în interesul României să creștem piața livrărilor de gaze. Tratăm cu toată seriozitatea continuarea construirii gazoductului Iași-Ungheni”, a declarat Marius Lazurca.

***

Victor Parlicov: „Lipsește voință politică la Chișinău”

Explicație // Legislație - da, infrastructură - ba

Expertul în energetică al IDIS „Viitorul”, Victor Parlicov, este de părere că practic toate guvernările din R. Moldova au fost implicate în scheme bănoase din sectorul energetic și de aceea nu au avut interes să liberalizeze piața, să se miște spre cea europeană care este una transparentă.

Dle Parlicov, pe de o parte premierul Filip declară că Acordul de Asociere cu UE va sta la baza activității Cabinetului pe care îl conduce, pe de altă parte, ministrul Economiei, Octavian Calmâc, merge la Moscova și discută cu „Inter RAO” perspective de „eficientizare a colaborării”. Ce trebuie să facă R. Moldova în sistemul energetic din perspectiva Acordului de Asociere pe care îl are semnat cu UE?

Acordul de Asociere, la capitolul sectorului energetic, este foarte general. Este un alt tratat la care R. Moldova este parte, Tratatul Comunității Energetice, în care obligațiile pe care și le-a asumat R. Moldova în cadrul sectorului energetic sunt mult mai concrete.

La momentul de față, noi suntem cu legislația și cu reglementările cu câțiva ani înaintea infrastructurii. Dacă noi am fi avut interconexiunile de energie electrică și gaze naturale cu România, noi deja am fi putut beneficia de o concurență reală pe piață. Am fi avut o situație în care consumatorul și-ar fi putut alege furnizorii.

De ce nu s-a lucrat la schimbarea infrastructurii?

Formal, noi avem toate instrumentele pentru liberalizarea pieței, dar de facto noi suntem, din punct de vedere tehnic, conectați doar la partea estică și, având în vedere situația din Ucraina, noi suntem dependenți doar de un singur producător, cel din stânga Nistrului, Centrala de la Cuciurgan.

Noi putem să facem legislație de care vreți, să spunem că liberalizăm piața, dar atunci când depinzi de un singur producător, ce fel de liberalizare e asta?

Dar ce ar trebui să se întâmple ca această situație să se schimbe?

Din anii ’90 era absolut clar că, pentru a diversifica furnizările de energie electrică, este necesar să avem interconexiune energetică cu România. Din anii ’90 nu s-a făcut nimic, din anii 2000 – la fel.

Dacă pe partea de gaze s-a făcut puțin-puțin ceva și nu cu prea mult efect, atunci pe partea energiei electrice chiar nu s-a făcut nimic.

De ce credeți că nu s-a făcut?

Din cauză că lipsește voința politică la Chișinău, în opinia mea. Pentru că practic toate guvernările care au fost până acum în R. Moldova au avut interese și le-au împărțit pe cele financiare cu elitele de la Tiraspol prin intermediul schemelor în sectorul energetic.

Și atunci, evident că o interconexiune cu piața românească de energie, care este una transparentă, bazată pe cotațiile la bursă, nu le-ar prea permite asemenea scheme și evident că lucrurile stau blocate.

Ambasadorul României, Marius Lazurca, anunța recent că „Electrica” din România ar fi interesată de rețelele de energie din nordul R. Moldova. Credeți că autoritățile de la Chișinău vor dori să le scoată la privatizare?

Privatizarea rețelelor de distribuție cum sunt „RED Nord” și „RED Nord-Vest” nu rezolvă problema tehnică a capacității de a furniza energie electrică din România. Asta nu se face la nivelul rețelelor de distribuție, dar la nivelul celor de transport.

Securitatea noastră energetică depinde, în primul rând, de capacitatea de a aduce energie din România în regim stabil. Faptul că la noi trebuie eficientizat managementul întreprinderilor de stat în domeniul distribuției e absolut evident.

Nu știu dacă noi am putea miza pe un preț cât de cât decent pentru aceste RED-uri, întrucât ultimele decizii de reglementare în sectorul energetic, ba adoptăm tarife, ba le suspendăm, ba includem devieri, ba nu includem, creează riscuri și foarte greu am obține un preț bun pentru aceste RED-uri.

Mai întâi ar trebui să stabilizăm situația, să oferim încredere investitorilor străini că în R. Moldova se pot face și recupera investițiile și atunci prețul RED-urilor ar crește.

Dle Parlicov, ce să însemne vizitele la Moscova și înțelegerile din domeniul energetic?

Nu este interzis și contraindicat să purtăm dialog cu partenerii din Est. Altceva este că dialogul cu partenerii din Est ar fi mult mai productiv și am putea obține anumite beneficii, dacă am avea o alternativă. În momentul în care te duci la negocieri și ei știu că tu nu ai alternativă, depinzi doar de ei, ce poți să negociezi?

Nu cred că, la momentul de față, Guvernul din R. Moldova e în situația de a șantaja pe cineva, fiindcă singur este șantajabil și extrem de vulnerabil. Fără suport extern financiar din afară, credite, nu văd cum ar putea continua achitarea la timp a salariilor și pensiilor. Nu cred că acum cineva din Guvernul nostru și-ar putea închipui că el poate șantaja pe cineva din Vest. Asta ar fi ridicol.

Vă mulțumim!

Articol publicat în ediția print a Ziarului NAȚIONAL din 19 februarie curent.