Germania vrea umbrelă nucleară comună europeană, păstrând scutul american și deschizând calea către o posibilă armă nucleară europeană

Berlinul a început negocieri privind crearea unei umbrele nucleare europene comune, fără a renunţa însă la scutul nuclear american, a anunţat cancelarul german Friedrich Merz. Iniţiativa vine în contextul în care administraţia Trump a îndemnat în repetate rânduri statele europene să-şi dezvolte o autonomie sporită în materie de securitate, iar ulterior a zguduit NATO prin politica sa faţă de Groenlanda.

Germania nu intenţionează să se desprindă de protecţia nucleară americană, ci urmăreşte să o consolideze printr-o împărţire a responsabilităţilor cu cele două state europene care deţin armament nuclear. Negocierile se află încă într-o fază incipientă, iar adoptarea unei decizii nu este aşteptată curând, a precizat joi şeful Guvernului german, într-o conferinţă de presă.

”Ştim că trebuie să luăm un număr de decizii strategice şi militare. Dar, pentru moment, nu a venit clipa”, a declarat el presei. Friedrich Merz a adus în discuţie această posibilitate încă din luna martie, iar ulterior preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat că doreşte să deschidă o ”dezbatere stragică” pe acest subiect.

În octombrie, şeful statului francez afirma pentru presa germană că lucrează la ”actualizarea” doctrinei nucleare franceze. El a anunţat că urmează să se pronunţe asupra acestui dosar la începutul anului 2026.

În cadrul NATO, Germania este deja parte a unor acorduri de partajare a anumitor arme nucleare. Ea găzduieşte pe teritoriul său armament nuclear american, care rămâne proprietatea Statelor Unite şi sub controlul direct al Washingtonului. În acelaşi timp, Germania nu este autorizată să deţină propria armă nucleară.

Două tratate internaţionale îi interzic explicit Berlinului să posede armament nuclear. Pe de o parte, Tratatul Neproliferării Nucleare (TNP) din 1969 interzice statelor care nu deţin arma nucleară să o dezvolte. Pe de altă parte, Tratatul de la Moscova – cunoscut şi drept Tratatul ”Doi plus Patru”, care a deschis calea reunificării Germaniei în 1990 – obligă Germania să menţină o politică de apărare non-nucleară.

”NICI RACHETE, NICI OGIVE”

În acest cadru juridic, orice transfer real sau punere la dispoziţia Germaniei a unei arme nucleare este, pur şi simplu, imposibilă. În schimb, Franţa sau Regatul Unit – singurele două ţări europene care deţin arma nucleară – pot decide, în mod suveran, să ofere protecţie nucleară unui stat vecin.

Interdicţia impusă Germaniei de a deţine arma nucleară ”nu înseamnă, cu toate acestea, că nu putem discuta cu alte ţări despre o disuasiune nucleară comună”, a dat asigurări Friedrich Merz. ”Aceste discuţii sunt în curs. Ele nu sunt incompatibile nici cu împărtăşirea de armament nuclear cu Statele Unite”, a subliniat el.

Declaraţiile sale au fost reluate şi întărite de preşedintele Comisiei parlamentare a Apărării, Thomas Roewekamp, membru, la fel ca Merz, al Uniunii Creştin Democrate (CDU, centru-dreapta, aflată la putere). Roewekamp a subliniat că Germania, deşi nu poate deţine arma nucleară, poate dispune de capacităţile tehnice necesare dezvoltării unei arme nucleare la nivel european.

”Noi nu deţinem nici rachete, nici ogive, dar beneficiem de un avantaj tehnologic semnificativ pe care-l putem pune în serviciul unei iniţaitive europene comune”, a declarat Thomas Roewekamp postului german Welt TV.

În afara Franţei şi Regatului Unit, celelalte state europene rămân extrem de dependente de Statele Unite în domeniul apărării nucleare. Multe dintre ele şi-au majorat cheltuielile militare după invazia Ucrainei de către Rusia, la 24 februarie 2022, precum şi în urma revenirii lui Donald Trump la Casa Albă, în ianuarie 2025. Trump i-a avertizat de mai multe ori pe europeni că nu-i va sprijini pe cei care nu investesc suficient în propria securitate.