Germania închide ultimul consulat rus și „Casa Rusă” după atacul cu dronă de la Leipzig. Moscova promite un răspuns „pe măsură”, NATO și UE se aliniază cu Berlinul

Germania va închide ultimul consulat al Federaţiei Ruse de pe teritoriul său, cel de la Bonn, precum şi un centru cultural rus din Berlin, a anunţat marţi, 1 septembrie, ministrul de Externe german Johann Wadephul.

Decizia survine după ce autorităţile de la Berlin au imputat Rusiei incidentul cu o dronă încărcată cu explozibil, descoperită la începutul lunii august pe aeroportul din Leipzig/Halle. Incidentul a dus la intensificarea tensiunilor diplomatice dintre cele două ţări.

„Am ordonat măsurile următoare, în acord cu cancelarul federal (Friedrich Merz): consulatul general al Rusiei la Bonn va fi închis începând cu 18 septembrie. Contractul 'Casei ruse' la Berlin va fi reziliat”, a declarat Wadephul, subliniind caracterul ferm al răspunsului german.

Ministrul a precizat că incidentul de la Leipzig nu trebuie privit ca un caz izolat. Dimpotrivă, „se înscrie într-un şablon al operaţiunilor hibride ruse în Europa”, a spus el, sugerând că Germania vede în acest episod parte a unei strategii mai ample atribuite Moscovei.

La scurt timp înainte, ministrul de Interne german, Alexander Dobrindt, afirmase că „în ansamblu, anchetele poliţiei, modul de operare şi informaţiile serviciilor speciale arată că Rusia este responsabilă pentru atacul eşuat cu o dronă încărcată cu explozibil de la aeroportul din Leipzig, luna trecută”.

„Configuraţia dronelor şi utilizarea diverselor componente, explozibilul şi dispozitivele de aprindere au legătură cu alte operaţiuni hibride desfăşurate de Rusia şi cu războiul său contra Ucrainei. Tehnologia utilizată şi interacţiunea diferitelor elemente trebuie să fie calificate de profesionişti şi indică un nivel ridicat de expertiză tehnică, precum şi un efort organizaţional considerabil”, a explicat Dobrindt, referindu-se la similitudinile identificate de anchetatori.

Din partea Moscovei, reacţia nu a întârziat. Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a declarat că Moscova va răspunde la „toate acţiunile antiruse” ale Germaniei.

„Atât Casa Rusă de Știință și Cultură din Berlin, cât și Consulatul nostru General din Bonn hărțuiesc de mult timp elita aflată la putere. Acum au găsit un pretext. Ei bine, vor primi un răspuns pe măsură”, a spus ea, potrivit TASS.

Zaharova a mai afirmat că „sub un pretext complet tras de păr, Berlinul a escaladat din nou relațiile bilaterale”. Ea a insistat că, „ca de obicei, nu au fost prezentate dovezi convingătoare sau serioase. Pur și simplu nu există și nici nu pot exista!”, acuzând Germania de acţiuni nejustificate.

„Au inventat un pretext. Între timp, Berlinul este profund compromis atât prin implicarea sa în conflictul din Ucraina, cât și prin implicarea în atacuri teroriste împotriva civililor. Casa Rusă îi preocupă de mult timp. Așa că au căutat ceva de care să se agațe. Moscova va răspunde tuturor deciziilor antirusești”, a adăugat, marți seară, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, amplificând retorica dură la adresa autorităţilor germane.

În acest context, NATO şi UE şi-au exprimat deschis solidaritatea cu Germania. Aliaţii văd incidentul de la Leipzig ca parte a unei campanii hibride mai largi şi îşi coordonează reacţia politică şi de securitate.

„NATO este alături de Germania după atacul hibrid rusesc de la Leipzig din 14 august”, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte, pe reţeaua socială X, după o discuţie cu cancelarul german Friedrich Merz.

El a subliniat că Alianţa îşi va proteja membrii „împotriva oricărei ameninţări, inclusiv acţiuni dăunătoare precum cele care au avut loc la Leipzig şi în alte părţi ale Alianţei”, adăugând că obiectivele Rusiei sunt sortite eşecului. Potrivit lui Rutte, încercările Moscovei de a submina coeziunea occidentală nu îşi vor atinge scopul.

„Încercările Rusiei de a ne intimida, de a slăbi unitatea şi determinarea noastră de a ajuta Ucraina sunt zadarnice şi vor eşua. Sprijinul nostru pentru Ucraina este neclintit, la fel ca şi angajamentul nostru de oţel pentru apărarea colectivă a NATO”, a dat asigurări Mark Rutte.

Şeful NATO a discutat, marți, şi cu premierul Ilie Bolojan, iar coordonarea poziţiilor în faţa acţiunilor atribuite Rusiei continuă la nivel aliat.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a avut o convorbire cu cancelarul german, a declarat că „UE stă în deplină solidaritate cu Germania în faţa acestui atac al Rusiei”.

„Vom menţine unitatea UE în pofida acestor acte grave şi tot mai frecvente”, a subliniat ea într-un mesaj difuzat pe X. „Rusia încearcă să răspândească neîncredere şi frică în societăţile noastre. Dar va eşua. Şi vom sprijini Ucraina atât timp cât va fi nevoie”, a promis şefa executivului european, reafirmând linia dură a Bruxellesului faţă de Moscova.

Cei doi oficiali urmează să abordeze în detaliu acest subiect într-o întâlnire programată miercuri la Bruxelles, unde vor discuta şi posibile măsuri suplimentare de răspuns din partea Uniunii Europene.

Chestiunea va figura tot miercuri pe agenda unei reuniuni a miniştrilor de Externe din statele membre ale UE, ce va avea loc în Irlanda. Discuţiile vor viza inclusiv consolidarea rezilienţei europene în faţa operaţiunilor hibride.

În noaptea de 4 spre 5 august, o dronă încărcată cu explozibil a fost descoperită în zona securizată a aeroportului Leipzig/Halle, în apropierea mai multor avioane-cargo ucrainene. La scurt timp după aceea, a avut loc o coliziune între un avion-cargo al companiei de logistică şi curierat DHL, aflat în zbor, şi o altă dronă. Aeronava DHL a reuşit ulterior să aterizeze în siguranţă pe aeroportul din Hanovra, cu avarii minore, fără victime sau alte incidente grave.

Conform relatărilor din presa germana, care citează surse apropiate autorităţilor, o a treia dronă a fost găsită zece zile mai târziu la vest de aeroport. Ancheta a scos la iveală o substanţă corespunzătoare cu circa 50 de grame de hexogen, un explozibil militar deosebit de puternic.

Aeroportul Leipzig/Halle, situat în estul Germaniei, este un nod important pentru transporturi militare, în special pentru armata germană şi pentru aliaţii din NATO. În acelaşi timp, este o bază operaţională majoră pentru compania germană DHL şi pentru compania aeriană ucraineană Antonov Airlines, fapt care îi conferă o relevanţă strategică sporită în contextul actualului climat de securitate.