Europa dezbate intens „zidul anti-drone” și folosirea activelor rusești înghețate pentru sprijinul Ucrainei la summitul de la Copenhaga.

Liderii Uniunii Europene au sprijinit miercuri planurile de consolidare a apărării împotriva dronelor rusești. Reuniunea a avut loc la Copenhaga, la câteva zile după ce Danemarca a fost vizată de incursiuni ale aeronavelor fără pilot.

Țările au avut dificultăți în a găsi poziții comune cu privire la cum să acționeze. Divergențele au persistat cu privire la „zidul anti-drone” propus de Comisia Europeană: Franța și Germania îi contestau fezabilitatea, iar Grecia și Italia voiau să afle ce beneficii ar avea flancul sudic. Autoritățile europene au acuzat Rusia de încălcări flagrante ale spațiului aerian, inclusiv prin incursiuni recente ale dronelor în Polonia și ale avioanelor de vânătoare în Estonia.

„Europa trebuie să fie capabilă să se apere”, a afirmat prim-ministrul danez Mette Frederiksen. „Trebuie să ne amplificăm producția de drone și capacitățile anti-drone.” Incidentele din spațiul aerian european subliniază faptul că liderii UE consideră Rusia o amenințare majoră, mai ales după invadarea Ucrainei în 2022.

Danemarca nu a specificat pe cine consideră responsabil pentru incidentele aeriene recente, care au afectat traficul aerian la diverse aeroporturi, dar Frederiksen sugerează că Moscova ar putea fi implicată. Acum, securitatea summitului a fost întărită de trupe și sisteme anti-dronă europene. Toate zborurile cu drone deasupra țării au fost interzise până vineri.

Președintele SUA, Donald Trump, a cerut Europei să își asume mai multă responsabilitate pentru propria securitate și pentru Ucraina. „Rusia încearcă să ne testeze,” a spus șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Ea a cerut luna trecută un zid anti-drone - o rețea de senzori și arme care să protejeze flancul estic al Europei. Aceasta a propus imediat după ce 20 de drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez.

Incursiunea din Polonia a scos în evidență vulnerabilitățile Europei față de drone, forțând NATO să desfășoare avioane de vânătoare și un sistem de apărare aeriană Patriot. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a lăudat ideea zidului anti-drone.

Comisia Europeană nu a oferit încă un plan detaliat pentru zidul anti-drone, lăsând deschise întrebări cu privire la costuri. Von der Leyen a spus că Europa estică va fi prioritară din cauza apropierii sale de Rusia, dar zidul va proteja întregul continent. Anterior, prim-ministrul italian Giorgia Meloni a avertizat să nu se ignore frontierele sudice ale Europei, iar președintele francez Emmanuel Macron a solicitat o abordare cuprinzătoare a amenințării dronelor.

Rusia a negat responsabilitatea pentru dronele deasupra Danemarcei și a contestat intrarea avioanelor sale în spațiul estonian. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a criticat discuțiile despre zidul anti-drone.

Reuniunea de la Copenhaga a oferit liderilor UE șansa de a discuta despre utilizarea activelor rusești înghețate pentru a finanța sprijinul pentru Ucraina. Unii lideri și-au exprimat sprijinul. Însă alții au fost mai rezeravați.

Kremlinul a condamnat propunerea ca fiind „un furt pe față”. În plus, Ungaria a respins sugestia lui António Costa de a renunța la veto, iar această idee nu a avut succes din cauza opoziției altor țări.

Discuțiile despre apărare au durat mai mult decât planificat, dar s-a decis să se încheie întâlnirea fără prelungiri, conform unui raport. Liderii se vor întâlni la Bruxelles pe 23 octombrie pentru următorul summit, care va fi „ziua deciziilor” în ceea ce privește activele rusești pentru Ucraina.