Emilian Galaicu-Păun RENUNȚĂ la Premiul Național, dacă acesta nu-i va fi retras lui Traianus: „Un ordinar hoț intelectual”

Printre cele zece personalități din R. Moldova care vor primi, astăzi, Premiul Național și câte o sută de mii de lei, se regăsește și bloggerul Traianus, fapt care a stârnit nedumeriri în mediul literar de la Chișinău.

După ce directorul editurii „Cartier”, Gheorghe Erizanu, a scris că acesta a plagiat, astăzi scriitorul Emilian Galaicu-Păun anunță că va renunța la acest titlu, dacă Traianus rămâne printre deținătorii acestui premiu.

„Un sfert de secol de independenţă merită sărbătorit cu tot fastul, trebuie că şi-o fi spus autorităţile moldovene, şi dă-i înainte cu repetiţiile pentru Parada din 27 august, blocând astfel traficul rutier în centru capitalei. Dar oricât de „toţi într-un pas înainte” ar păşi bravii noştri militari la paradă, Marele Pas Greşit a şi fost făcut prin acordarea Premiului Naţional în domeniul Literaturii unui versificator acuzat de plagiat, al cărui nume „supt vremi” s-a tot schimbat în aceşti ani, fără să devină unul de referinţă în ale literelor naţionale, premiu acordat în dauna unor scriitori de primă mână cum ar fi poeta Marcela Benea sau eseistul Mircea V. Ciobanu. (Nu pot să nu mă întreb, în paranteză, cum va înghiţi distinsul critic şi poet Andrei Ţurcanu, şi el laureat 2016, afrontul de a lua ex aequo et bono acelaşi premiu…)

Trec peste jalnicele dezminţiri ale proaspătului laureat-plagiator de pe Unimedia, care continuă să trişeze – nu-i vorba de o singură poezie, ci de un ciclu de poeme, publicat în nr. 4/1988 al revistei Orizontul. Curios, şi pe autoarea poemelor, Doina Uricariu, va încerca s-o convingă că „a fost lucrat” de kaghebişti?! Reacţia acesteia e fără echivoc: Mă miră tăcerea preşedintelui USM, Arcadie Suceveanu, membru al Comisiei de Acordare a Premiului Naţional, care ar fi trebuit să se sesizeze, primul, încă din faza admiterii dosarelor – toată lumea literară de la Chişinău cunoaşte povestea încă din anii ’90, nefiind nici primul şi nici ultimul caz de plagiat. (Ce păţesc plagiatorii de rang înalt în România, dar şi în Germania, Ungaria şi alte ţări europene, s-a văzut – doar că-n ţara furtului miliardului, cui îi mai pasă de proprietatea intelectuală?!...)

Nu faptul în sine că a fost răsplătit – adevărat, din fonduri publice, cu Cel Mai Important Premiu al RM –, pentru servicii extraliterare (insul e unul dintre bloggerii lui Plahotniuc, şi cu asta s-a spus totul)!, un ordinar hoţ intelectual, ci monumentala gafă a Guvernului Pavel Filip de a dărâma un sistem valoric de bine de rău constituit în aceşti ani, inclusiv cu aportul Ministerului Culturii (graţie Programului de Editare a Cărţii Naţionale), în chiar preajma jubileului de 25 de ani ai ţării, mă face să cred că cireaşa de pe torul Independenţei de fapt e bomboana de pe coliva mortului.

Aşadar, eu unul nu voi sărbători pe 27-31 august, ci voi păstra un lung moment de reculegere, pentru toate valorile noastre pierdute. Totodată, declar cu toată responsabilitatea că în cazul în care nu i se retrage titlul lui Traian Vasilcău, mă văd silit să renunţ la Premiul Naţional pentru literatură, primit în 2015 (nu voi putea întoarce, dintr-o dată, toţi banii – cheltuiţi pe medici şi alte griji (mde, sunt un om sărac…) –, dar pot presta servicii publice gratuite în folosul comunităţii, cum ar fi măturatul străzilor etc.); îi îndemn şi pe alţi laureaţi să procedeze la fel, poate că gestul nostru va ajunge la autorităţi”, a scris Emilian Galaicu-Păun pe europalibera.org.

Menționăm că și un alt laureat al Premiului Național din acest an, fostul ministru al Educației, Victor Țvircun, a stârnit nedumerire. Țvircun a fost anterior obligat să întoarcă statului 34 000 de lei, printr-o hotărâre irevocabilă a Curții Supreme de Justiție din 2012, după ce R. Moldova a pierdut 3 000 de euro în cauza „Cazacu contra Moldovei”. Tot Victor Țvircun a fost obligat de CSJ să plătească peste 6 000 de lei pentru dosarul „Lazo contra Moldovei”, iar astăzi va primi 100 de mii de lei din bugetul de stat.