(DOC) FILMUL evenimentelor: Unde a DISPĂRUT Vlad Plahotniuc?
Controversatul om de afaceri și prim-vicepreședinte al Partidului Democrat (PD), Vladimir Plahotniuc, cel care în noaptea zilei de 21 decembrie 2015 a promis că se implică activ în politică și va implementa „o terapie de șoc”, menită să scoată R. Moldova din criza în care se află, nu a mai apărut în public din 13 ianuarie curent, atunci când președintele Nicolae Timofti a respins candidatura sa pentru funcția de premier.
15 octombrie 2015
Vladimir Plahotniuc a anunțat că se „autosuspendă” din PD pe data de 15 octombrie 2015, ziua în care liderul PLDM, Vlad Filat, era reținut și spunea de la tribuna Parlamentului că acesta a capturat instituțiile din R. Moldova.
„Având în vedere necesitatea ca ancheta în cazul BEM să fie în afara oricăror suspiciuni legate de eventuale influențe externe instituțiilor de drept, dar având în vedere și acuzațiile care mi se aduc, chiar dacă nu au fost niciodată probate și sunt nefondate, consider că este oportun să mă autosuspend din funcția de prim-vicepreședinte al PD. De asemenea, mă autosuspend din calitatea de membru de partid, până la clarificarea anchetei în cazul BEM”, spunea Plahotniuc într-o postare pe Facebook.
21 decembrie 2015
Chiar dacă lucrurile în cazul BEM nu au fost clarificate deocamdată, în dimineața zilei de 21 decembrie, mai exact în jurul orei 3.00, Plahotniuc a revenit în politică, tot pe Facebook, publicând un mesaj în care anunță că nu mai poate să stea deoparte și revine în politică pentru a scoate R. Moldova din criza politică.
„După o perioadă de timp în care am putut privi mai detașat scena politică din țara noastră, am ajuns la concluzia că, deja de câțiva ani, partidele politice se învârt în același cerc vicios și nu reușesc să găsească soluții de ieșire (...) Chiar și în aceste zile, în loc să se caute soluții pentru formarea unei majorități politice cât mai stabile, dezbaterea este legată de cine ce funcții să ocupe, lucru care acționează total împotriva eforturilor de formare a majorității parlamentare. De ce nu avem majoritate politică până acum? Pentru că se caută prim-miniștri și președinți, în loc să se caute mai întâi voturi și soluții politice pe termen lung.
Zilele trecute, am avut întâlniri cu mai mulți parteneri externi, oficiali veniți să discute situația politică din țara noastră, dar și membri ai corpului diplomatic. Ei au solicitat să afle și opinia mea legată de modul în care putem asigura această stabilitate politică și mă bucur că pe ei îi preocupă în primul rând acest subiect, pe care și eu îl consider prioritar (...) Le-am prezentat soluțiile, așa cum le văd eu, și am fost întrebat de ce nu mă implic în implementarea lor, dacă există astfel de soluții. Am promis atunci că mă voi implica, iar acum a venit momentul să o fac. Începând de astăzi, revin în partid și voi participa în mod direct la formarea majorității parlamentare care să asigure o guvernare stabilă și care sper să reușească să cumuleze inclusiv voturile necesare pentru alegerea președintelui țării în luna martie, anul viitor. Scopul meu și al PD este să participăm la crearea unei majorități care să asigure un suport politic consistent pentru ceea ce are nevoie Republica Moldova acum: o terapie de șoc, care să o scoată din criza în care se află, atât economic și social, cât și politic”, scria Plahotniuc.
Întâmplător sau nu, la ora 9.00 dimineața (21 decembrie - n.r.) un grup de 14 deputați comuniști au anunțat că-l părăsesc pe Vladimir Voronin și sunt dispuși să scoată R. Moldova din criza politică, după ce votaseră, pe 29 octombrie 2015, alături de democrați și socialiști, demisia Guvernului Streleț.
24 decembrie 2015
Plahotniuc a ieșit iarăși la rampă pe 24 decembrie și a salutat constituirea Platformei social-democrate în Parlament (20 de deputați PD + 14 transfugi comuniști - n.r.). „Se face astăzi un pas important pentru consolidarea unei majorități parlamentare solide, care ar putea fi capabilă să îndeplinească, prin acțiuni concrete, lucrurile de care este nevoie acum, în țară: menținerea stabilității și crearea unor mecanisme noi, profund democratice, de funcționare a statului”, spunea democratul.
Totuși, chiar dacă liderul PD, Marian Lupu, a insistat pe lângă președintele Timofti să-l propună pe Vlad Plahotniuc la funcția de premier, șeful statului l-a desemnat pe Ion Sturza. Ultimul s-a prezentat în Parlament, unde urma să prezinte programul de guvernare, dar și echipa sa, pe 4 ianuarie, dar unii deputați din PD, PL și întreaga fracțiune a socialiștilor au boicotat ședința.
13 ianuarie 2016, ora 13.00
Noua majoritate parlamentară, formată din 56 de deputați democrați, liberali, foști comuniști și șapte liberal-democrați, a decis să-l propună pe Vlad Plahotniuc drept candidat la funcția de premier. Pe 13 ianuarie, PD a organizat un miting de amploare în scuarul Teatrului de Operă și Balet, iar la acesta și-a făcut apariția candidatul pentru funcția de premier al noii majorități. Plahotniuc a venit la manifestația organizată în susținerea candidaturii sale flancat de bodyguarzi și a promis „numai lucruri bune în 2016”.
„Nici nu m-am așteptat să veniți astăzi aici într-un număr atât de mare. Avem în parlament o majoritate parlamentară care va susține o guvernare proeuropeană. Dar numai acea guvernare care va aduce liniște, ordine și bunăstare. (...) În 2016 vă așteaptă vești bune. Moldova va renaște”, spunea atunci Plahotniuc.
Candidatura lui Plahotniuc i-a fost prezentată pe 13 ianuarie lui Timofti la Reședința de la Condrița de către Marian Lupu, Andrian Candu și Dumitru Diacov, reprezentând Patridul Democrat, și Mihai Ghimpu, Corina Fusu și Valeriu Munteanu, reprezentând Patridul Liberal.
14 ianuarie 2016
Câteva ore mai târziu, Nicolae Timofti respingea candidatura lui Plahotniuc, invocând probleme de integritate. Șeful statului a solicitat să fie înaintat alt candidat, dar democrații s-au încăpățânat să-l propună repetat pe Vlad Plahotniuc. Ultimul chiar i-a scris o scrisoare președintelui, în care îi dădea asigurări că e o persoană onestă și sinceră.
Timofti nu s-a lăsat înduplecat și, seara, l-a desemnat candidat la funcția de premier pe Ion Păduraru, secretarul general al Aparatului său.
Din această zi, Plahotniuc nu a mai reacționat în niciun fel la evenimentele din R. Moldova și nici nu a apărut în public.
15 ianuarie 2016
Păduraru a fost premier desemnat doar câteva ore, deoarece a renunțat la mandatul încredințat de Timofti. În seara zilei de 15 ianuarie, președintele Timofti a decis să satisfacă solicitarea celor 56 de deputați din noua majoritate parlamentară și l-a desemnat în funcția de premier pe Pavel Filip.
20 ianuarie 2016
Guvernul Filip a fost învestit în după-amiaza zilei de 20 ianuarie. Învestirea Guvernului a avut loc în 32 de minute și 53 de secunde. Noii membri ai Guvernului au depus jurământul în aceeași zi, la miezul nopții, pe ascuns, în timp ce în centrul Chișinăului protestau mii de oameni.
Federația Rusă, PERICOL la adresa suveranității R. Moldova, fixat în Strategia națională de apărare pentru anii 2024-2034: Extinderea acțiunilor militare în Odesa ar putea crea premise imediate pentru acțiuni agresive la adresa R. Moldova
Parlamentul a declarat anul 2025 „Anul Mihai Eminescu”
DECRETE // Trei consilieri din echipa veche a Maiei Sandu pleacă de la Președinție: Cine va fi noul purtător de cuvânt al instituției prezidențiale