DESCOPERIREA care ar putea rescrie ISTORIA OMENIRII! Ce au găsit oamenii de ştiinţă într-un lac din Kenya

Fosila unei balene cu cioc, veche de 17 milioane de ani, ajută cercetătorii să deslușească un mister despre locul din estul Africii unde a apărut umanitatea, scrie Live Science.

Balena (Ziphiindae) a trăit când platoul est-african se afla la o altitudine mult mai mică și era acoperit de păduri dense, spun cercetătorii.

Oamenii de știință încearcă de ceva vreme să-şi dea seama când a avut loc ridicarea platoului, pentru că, atunci când s-a întâmplat asta, umezeala de la Oceanul Indian nu a mai putut ajunge la copaci și la restul vegetației, iar zona s-a transformat într-o savană.

Strămoșii dispăruți ai oamenilor moderni ar fi putut trăi în copaci în estul Africii, dar după ce zona s-a transformat într-o pășune, aceștia au început, gradual, să meargă pe două picioare. „Este mai mult sau mai puțin povestea trecerii la mersul pe două picioare", a declarat Henry Wichura, cercetător de la Universitatea Potsam, din Germania.

Însă momentul ridicării platoului est-african s-a dovedit a fi un mister pentru oamenii de știință. Fosila de balenă îi ajută pe cercetători să se apropie de acea dată, care, cel mai probabil, se situează undeva între acum 17 milioane de ani și acum 13,5 milioane de ani.

Povestea craniului de balenă este una de redescoperire. Cercetătorii au găsit, inițial, fosila în 1964, dar nu au publicat un studiu despre ea până în 1975. Apoi, au rătăcit craniul, până în 2011. Craniul este cea mai veche fosilă a unei balene cu cioc și, inițial, a buimăcit cercetătorii. Balenele cu cioc trăiesc în ocean, la adâncimi considerabile, dar fosila a fost descoperită la 740 de kilometri distanță de coasta est-africană din prezent, la o altitudine de 640 de metri.

Poate că balena cu o lungime de 7 metri a trăit în Oceanul Indian, dar, din greșeală, s-a rătăcit urcând pe cursul unui râu ce a purtat-o în zona ce astăzi este cunoscută drept Kenya.

„Am ajuns la ideea că a folosit un sistem de râuri destul de mare, pentru că balena a fost găsită în sedimente de lacuri care sunt amestecate cu sedimente de râuri. Deci putem spune că a murit într-un mediu de râuri și lacuri", a precizat Wichura.

Dar fosila a rămas nestudiată timp de aproape 40 de ani, până când oamenii de știință au redescoperit-o la Universitatea Harvard. Odată recuperat, craniul i-a ajutat pe Wichura și colegii săi să dateze ridicarea platoului est-african. Ei s-au întrebat cât de jos se afla platoul înainte ca topografia regiunii să se modifice, așa că au căutat alte cazuri de balene care s-au pierdut prin rețele de râuri.

De exemplu, o balenă a eșuat în Tamisa în 2006, iar balene ucigașe au ajuns în râul Columbia, în nord-vestul Pacificului, SUA.

Cercetătorii s-au folosit de gradul de înclinație al celui mai abrupt râu din rapoartele găsite și l-au aplicat la râul preistoric folosit de balenă. Deci, dacă râul antic se înălța cu 4 cm per km începând de la coastă, platoul est-african se afla la o altitudine situată între 24 m și 37 de metri în momentul în care balena s-a rătăcit și a murit (diferența între valori se datorează luării în considerare a diferitelor rute pe care balena le-ar fi putut folosi când a ieșit din Oceanul Indian). Considerând că platoul se află, acum, la o altitudine de 620 de metri, partea nordică a platoului est-african trebuie că s-a ridicat cu aproape 590 m în 17 milioane de ani.

Mai mult, Wichura a descoperit că acum 13,5 milioane de ani, o parte din ridicarea platoului începuse deja. Fără craniul redescoperit, datarea înălțării ar fi fost dificilă, mai spune omul de știință.