Cucurigu, coordonator,/nu nedreptăți un plagiator!

Trustia, elegii politikoase

M-a mâhnit peste măsură suspendarea decernării premiului național molotovenesc lui Ferdinandus Cârnățoi. Atâta invidie, atâta frustrare, atâta egoism s-a revărsat peste prospătul laureat în aceste zile, încât ar putea umple albia râului Bâc și l-am face navigabil, cum ne promitea, de altfel, un fost primar, care, din păcate, nu a fost crezut. Așa cum nu este crezut nici Ferdinandus, care se jură, cu mâna pe cele 78 de volume ale sale tipărite până acum, că plagiatul este lucrătura KGB-ulu. Văzându-l KGB-ul cât este de talentat și de patriot tânărul Ferdinandus, ca să-i oprească ascensiunea fulminantă pe firmamentul literaturii molotovenești, i-a organizat, preventiv, cu aproape 30 de ani în urmă, un plagiat elementar. Și cine credeți că a fost executantul nemijlocit, kaghebistul care a selectat niște poezii și le-a publicat cu semnătura plastografiată a lui Cârnățoi? E, fără îndoială, fariseicul, invidiosul și libidinosul Filat, despre care Ferdinandus nu obosește să scrie zilnic în blogul său deodorant, pentru a-i demasca aventurile pecuniare și politico-amoroase. Dacă a reușit Filat să-l preseze pe Șor să fure 5 miliarde de lei, vă puteți imagina cât de ușor i-a fost să se răzbune pe inocentul, angelicul Ferdinandus? Fără măcar să-l cunoască personal!

Dar, bine, să admitem că Ferdinandus a plagiat câteva poezii. Cât costă ele? Câțiva lei, nici măcar cât o bancă pe acțiuni. Iar faptul că a plagiat poezii bune, românești, nu merită vreo recompensă? Sigur că merită! Ca un Kotovski literar, el a luat poezia de la poeții bogați în talent și a redat-o poporului sărac sufletește, disperat, văduvit de fior estetic. Și, în loc să i se facă monument, i se suspendă premiul cel mai mare.

E prea de tot, mai cu seamă că, să nu ne ascundem după deget, Ferdinadus Cârnățoi nu a fost premiat pentru poezie, ci pentru pasiunea cu care scrie despre Filat și iubitele sale, pentru măiestria proctologică a scotocirii, a scormonelii în rufele lor murdare, pentru vidanjorismul artistic romanțat și anti-pudibonderia post-romantică perversă, pentru slobozenia gurii sale, indiferent dacă scrie despre bărbați sau femei. Cine nu i-a citit blogul excremental, pupincurist pe dos? V-ați ținut de nas? Înseamnă că merită cu vârf și îndesat găleata cu lături ale recunoștinței și aprecierii naționale. Așa că nu voi obosi să strig la fel de insistent ca cocoșul din povestea lui Ion Creangă: cucurigu, coordonator, /nu nedreptăți un plagiator!/ Dă repede înapoi premiul lui Cârnățoi!

Acum stau și mă gândesc va spori sau nu aglomerația din spatele coordonatorului executiv, dacă Ferdinadus Cârnățoi nu își va obține premiul național binemeritat la un sfert de secol de indenpendență a statului molotovenesc?

Al vostru astigmator, urșenic, ciurbirău, Ion Buraga