Criza medicamentelor din R. Moldova, FĂRĂ vinovați

Lista neagră” // Firmele farmaceutice care au provocat la începutul anului criza medicamentelor au rămas nesancționate

La începutul acestui an, pretențiile financiare ale companiilor farmaceutice care au vândut medicamente spitalelor din republică erau cât pe ce să dea peste cap tot sistemul medical din R. Moldova.

După ce au încheiat contracte de livrare a preparatelor medicale în valoare de sute de milioane de lei, agenții economici au anunțat că nu vor aduce medicamentele până nu li se va plăti mai mult. Drept urmare, spitalele din republică s-au pomenit cu depozitele goale, iar pacienții au trebuit să scoată bani grei din buzunare pentru a-și procura medicamentele pe care ar fi trebuit să le primească gratuit.

La jumătate de an de la criza medicamentelor, niciunul dintre agenții economici care au provocat-o nu este sancționat, continuând să vândă statului preparate medicale, unele de o calitate îndoielnică.

Două din zece

În martie curent, atunci când ne aflam în plin scandal provocat de lipsa de medicamente în spitale, responsabilii de la Ministerul Sănătății, Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM), managerii de spitale și premierul de atunci, Chiril Gaburici, promiteau că boicotul companiilor farmaceutice nu va trece nesancționat. Pentru nerespectarea prevederilor contractuale de a livra medicamente, aceste firme urmau a fi sancționate cel puțin prin introducerea în lista de interdicții a Agenției de Achiziții Publice, ceea ce le-ar fi blocat dreptul de a mai participa la licitații publice.

Chiar se pregătea lista cu firmele farmaceutice care au sfidat prevederile contractuale, dar, până la urmă, din cele vreo zece companii, doar două au primit interdicții de a mai participa la licitații, dar și acestea au fost scoase din „lista neagră” a APP la câteva zile de la sancționare.

Sancțiune pentru patru zile

„Dita EstFarm” este una dintre cele mai mari companii farmaceutice din republică, cu licitații câștigate în valoare de sute de milioane de lei anual. Pe 27 martie curent, urmare a scandalului medicamentelor, Agenția de Achiziții Publice a decis să includă firma în lista de interdicții pentru participarea la licitații publice până în martie 2018.

Peste doar patru zile, pe 31 martie, AAP și-a suspendat decizia, iar compania farmaceutică cu angajamente neexecutate față de mai multe spitale din republică s-a apucat din nou să participe la licitații și chiar să câștige câteva sute de tendere din martie și până în prezent.

Mai mult decât atât, contrar normei legale, „Dita EstFarm” a câștigat 16 licitații chiar și în timpul celor patru zile de „prohibiție”. Cel mai important contract din acele zile de interdicție, în valoare de 209 mii de lei, a fost semnat pe 30 martie 2015.

Operativitate incredibilă

Gheorghe Ghidora, șeful adjunct al Direcției reglementare și control din cadrul AAP, ne-a explicat că decizia de suspendare a includerii firmei în lista de interdicții a fost luată urmare a unei hotărâri judecătorești.

„Dita EstFarm este și acum în lista de interdicții, doar că hotărârea prin care a fost inclusă acolo a fost suspendată până la examinarea în fond a dosarului. Suspendarea s-a făcut la solicitarea companiei”, ne-a explicat juristul.

Judecătorii au avut nevoie de doar două zile (28 și 29 martie au fost zile de weekend – n.r.) pentru a accepta cererea firmei de a examina în fond cererea de anulare a deciziei APP, dar și o altă cerere a „Dita EstFarm” de a suspenda această decizie a Agenției până va exista o decizie definitivă pe dosar.

„Nu mă întrebați despre rapiditatea cu care judecătorii au luat aceste decizii. Nu vreau să vorbesc despre calitatea actului justiției în R. Moldova”, ne-a mai declarat Ghidora.

Sancțiune mai lungă pentru compania de stat

În aceeași zi în care AAP a decis să sancționeze „Dita EstFarm”, în „lista neagră” a Agenției a intrat și compania farmaceutică de stat „Sanfarm-Prim”.

Motivul sancționării este „neexecutarea clauzelor contractuale”. La fel ca și firma concurentă, întreprinderea cu capital de stat urma să aibă interdicție de participare la licitații timp de trei ani.

Pe 21 septembrie curent, AAP însă și-a suspendat și această decizie. Și la fel ca și în cazul firmei concurente, „Sanfarm-Prim” a reușit, în mod inexplicabil, să câștige patru licitații în perioada de interdicție, cea mai scumpă dintre care, în valoare de 505 mii de lei, organizată de Agenția Medicamentului, pentru procurarea de vaccinuri.

Suspendare tărăgănată de judecători

La fel ca și „Dita EstFarm”, „Sanfarm-Prim” a atacat în judecată decizia APP, doar că spre deosebire de firma concurentă, care a fost scoasă din „lista neagră” peste doar patru zile, decizia de suspendare a interdicției de participare la licitații a fost luată abia peste șase luni. Asta chiar dacă Ministerul Sănătății a depus încă în mai curent o cerere în judecată în care a solicitat suspendarea executării deciziei APP de includere a companiei în lista de interdicții.

Reprezentanții ministerului își justificau solicitarea prin faptul că „Sanfarm-Prim” este „unica instituție farmaceutică cu capital majoritar de stat care promovează politica statului în domeniul medicamentelor și care realizează programe naționale ale R. Moldova pentru asigurarea instituțiilor medicale cu medicamente pentru tratarea anumitor categorii de boli”, iar decizia AAP aduce prejudicii atât bugetului de stat, cât și vieții și sănătății cetățenilor care vor fi lipsiți de anumite medicamente.

Judecătoria sectorului Centru și Curtea de Apel Chișinău au respins cererea ministerului și au tărăgănat punerea în drept a firmei să participe la licitații.

Medicina pe înțelesul magistraților

În ultimii ani, în lista de interdicții a AAP a mai ajuns o firmă farmaceutică, „Metatron”. În noiembrie 2013, Agenția a decis să-i interzică să mai participe la licitații pe motiv de „executare necorespunzătoare a clauzelor contractuale și livrarea produselor necalitative”, iar peste o lună și jumătate și-a revăzut decizia.

Compania „Metatron” s-a aflat anterior în centrul mai multor scandaluri legate de calitatea produselor medicale pe care le vinde. În 2013, Centrul Național Anticorupție anunța despre depistarea unei scheme de spălare de bani și evaziune fiscală în care era implicată această companie și o alta, „Sangalimed”, care de asemenea s-a aflat pentru un timp scurt în lista de interdicții a APP.

Ofițerii anticorupție constataseră că cele două firme au prejudiciat statul cu peste 90 de milioane de lei. De asemenea, CNA a descoperit atunci că mai multe medicamente importate de aceste firme și vândute instituțiilor medicale erau de proastă calitate, cu acte de proveniență falsificate. Ministerul Sănătății a dispus atunci retragerea din spitale și farmacii a unor produse livrate de una din cele două companii, în valoare de 500 de mii de lei.

Firmele au reușit însă să înregistreze medicamentele de proveniență dubioasă pe care le aduceau în republică, dar și să scape din „lista neagră” a APP prin intermediul judecătorilor.

În 2015, „Metatron” a câștigat 309 licitații publice pentru vânzarea medicamentelor, cu o valoare totală de peste trei milioane de lei.

Pedepse amânate

Reprezentantul AAP, Gheorghe Ghidora, susține că și în cazul „Metatron” decizia de includere în lista de interdicții nu este anulată, ci doar suspendată pe perioada judecării cazului în instanța de fond.

„Dar, dacă observați, termenul de includere în lista interdicției expiră anul viitor, iar firma riscă să treacă peste aceste termen fără a avea o decizie de judecată. După expirarea termenului, nu mai contează ce decizie va adopta instanța. Cert este că noi am aplicat o sancțiune care nu poate fi aplicată”, ne atenționează Ghidora.

Potrivit funcționarului, în iarna anului curent, Agenția Medicamentului a venit cu solicitarea de a introduce în lista de interdicție patru companii, dar în cazul a două dintre ele nu a existat temei legal, pentru că firmele au refuzat să încheie contractele de achiziții după ce câștigaseră licitațiile.

Agenția Medicamentului confirmă că a propus să fie incluşi în lista de interdicţii patru operatori economici, care au refuzat să livreze marfa conform contractelor încheiate, dar Agenția Achiziții Publice a acceptat includerea doar a Dita Estfarm SRL şi Sanfarm-Prim S.A.

Întrebați ce părere au despre faptul că deciziile de includere în listă a acestor firme au fost ulterior suspendate, responsabilii de la Agenția Medicamentului ne-au răspuns că nu au competenţe să comenteze o decizie luată de o altă autoritate.