CRIZĂ // Mai multă autonomie pentru instituțiile publice din R. Moldova pentru a-și instala centrale pe biomasă

Școlile, grădinițele, primăriile și alte instituții publice din R. Moldova ar putea avea mai multă autonomie pentru a-și instala centrale pe biomasă, astfel încât să nu fie afectate de eventuale crize energetice și să-și reducă facturile la energie.

Anunțul a fost făcut astăzi la Varnița, raionul Anenii Noi, de către președinta Maia Sandu, după o discuție cu și mai mulți șefi de raioane și primarii localităților afectate de criza energetică generată de Federația Rusă în regiunea transnistreană, după sistarea livrărilor de gaze de la 1 ianuarie 2025.

Fără gaze și fără energie electrică timp de opt ore pe zi au rămas și 14 localități aflate sub controlul autorităților constituționale, dar care au infrastructura conectată la cea gestionată de regimul separatist de la Tiraspol.

„Am ascultat situația din fiecare localitate și am notat care sunt necesitățile imediate. Am înțeles că e nevoie de sprijin sub formă de lemne, peleți, e nevoie de generatoare în plus și am discutat o soluție care nu poate fi realizată imediat, dar care este foarte importantă și anume să oferim mai multă autonomie instituțiilor publice – asta înseamnă centrale pe biomasă. Așteptăm acum ca Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și primăriile să pregătească aceste proiecte pentru mai multe instituții publice, așa încât să putem oferi autonomie pentru mai multe școli, grădinițe, primării și alte instituții publice”, a declarat Maia Sandu.

Menționăm că la discuțiile de la Varnița au participat, de asemenea, premierul Dorin Recean și vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian.

„Am verificat executarea deciziilor Comisiei pentru Situații Excepționale, în mod special ceea ce era nevoie de coordonat în activitatea atât a autorităților centrale, cât și locale pentru interconectarea rețelelor de energie electrică și a gazelor naturale în cele 14 localități care sunt în gestiunea autorităților constituționale, dar infrastructura lor, care aparține R. Moldova, încă este gestionată de stânga Nistrului. Am convenit cine și ce are de făcut în așa fel încât să ne mișcăm foarte rapid din punct de vedere al birocrației, dar și al executării lucrărilor. Sunt anumite lucrări care va fi mai dificil de executat, pentru că presupun subtraversarea fluviului Nistru, dar am coordonat împreună cu administrația publică locală cine și ce are de făcut”, a precizat premierul Dorin Recean.