COMOARA din centrul Chișinăului

Vilă // A fost construită în anii ’30 ai sec. al XIX-lea de către arhitectul O. Gasket. Cumpărată de un moșier, dăruită unui orfelinat, apoi cumpărată de către nobilul Vladimir Herța. Dărâmată și construită din nou, aceasta are astăzi o formă unică și deosebită

Monument de arhitectură şi istorie de însemnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură al municipiului Chişinău, Vila Urbană a lui Vladimir Herța, care găzduiește Muzeul Național de Arte Plastice și se află în gestiunea Muzeului Național de Artă al R. Moldova, este astăzi într-o stare jalnică. După ce în 2006 a suportat o serie de lucrări necalitative, așa cum spun specialiștii, actualmente, vila, reconstruită doar în exterior, înfrumusețează bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt și așteaptă investitori pentru a fi restaurată complet și calitativ.

Dar pentru un orfelinat

În anii ‘30 ai secolului al XIX-lea, arhitectul oraşului, O. Gasket, a construit o casă cu un nivel pe strada Alexandrovskaia, astăzi Ştefan cel Mare, aflată între străzile sfatul Ţării şi Serghei Lazo. În 1845, această casă a fost cumpărată de către moşierul Iorgu Balş, pe care a dăruit-o unui orfelinat care i-a purtat numele. Ulterior, în anul 1903, aceasta a fost cumpărată de către nobilul Vladimir Herţa, consilier titular, care a demolat clădirile, iar în locul lor, în 1905, a construită o vilă de un farmec deosebit și decoraţii somptuoase.

Sistem de încălzire, în subsol

Vila este construită într-un etaj, aliniată cu faţadele spre stradă. În subsolul clădirii se afla sistemul de încălzire al casei, iar intrarea este amplasată lateral spre dreapta, într-un rezalit, alături de poarta de acces în curte. Casa era decorată cu vaze pe partea de sus a faţadei, iar ornamentele vegetative şi figurile alegorice finalizau imaginea principală. Decorativ, frumos și deosebit era și interiorul clădirii, în camere erau diferite plafoane, iar pereții, decorați cu ornamente din stuc aurit, erau pictați cu fresce pe teme mitologice.

Proiectul unui arhitect austriac

Potrivit datelor istorice, proiectul acestei clădiri a fost elaborat de austriacul Heinrich Lonski, care a mai realizat în Chişinău şi clădirea Adunării Nobilimii. Ochiul arhitectului se observă în arhitectura casei, în stil eclectic și formele barocului vienez. Zidul central al fațadei este încununat de o cupolă cuplată din patru fâşii cilindrice, care susţine un parapet din metal forjat. Faţada principală este decorată cu reliefuri sculptate, ornamente vegetale și grile. Datorită consolelor evidente din față, clădirea pare încăpătoare și elegantă.

Vila unui om politic român

Vladimir Herța s-a născut în Chișinău la 14 mai 1868. A fost un jurist și un om politic român, precum și primul primar al orașului Chișinău după Marea Unire din 1918. După ce s-a căsătorit, fără învoirea tatălui său, tânărul a locuit în Italia. Apoi, după ce ar fi risipit toată averea părintească, s-a stabilit în România, unde a practicat avocatura. În 1917 a fost instituit în funcția de vicepreședinte al Partidului Național Moldovenesc și al Societății Culturale Moldovenești. El a jucat un rol însemnat în rolul Unirii. Între anii 1918-1919, a fost primar al orașului Chișinău și a fost delegat la conferințele de pace, tratând chestiunea Basarabiei.

Tudor Zbârnea, director general al Muzeului Național de Artă al Moldovei

„Lucrările nu au fost calitative, dar vor fi refăcute. Fonduri pentru restaurări masive nu sunt, dar în 2015 va fi achitat proiectul integral de restaurare. Încă se caută investitori. Pentru restaurarea completă ar fi nevoie de aproximativ 40 de milioane de lei”.

Ion Ștefăniță, director la Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor din R. Moldova (AIRM)

„Intervențiile care au fost făcute în 2006 au venit doar să mutileze mai tare acest monument de arhitectură. S-au folosit materiale inadecvate, iar după trei luni de la executarea lucrărilor, multe elemente din fațadă deja cădeau. Un proiect care ar soluționa problema ar fi unul de parteneriat public-privat. Este important ca administrația muzeului să fie deschisă spre colaborare și, respectiv, transparent să meargă pe semnarea unor contracte de parteneriate public-private, cu condiția ca agentul economic să elaboreze un proiect de restaurare și să-l execute, într-un termen concret”.