Cine ar trebui să-l PUNĂ LA PUNCT pe Dodon pentru „încurajarea separatismului”? Nicolae Negru: „Doar Parlamenul, inițiind procedura de demitere...”

„Eu de nenumărate ori am spus că autoritățile de la Chișinău se fac vinovate de războiul civil de la începutul anilor '90. Mai întâi au merg în Găgăuzia, iar ulterior în Transnistria. Vina principală aparține conducerii R. Moldova. Eu recunosc asta. Eu zic că trebuie să ne recunoaștem vina și să ne cerem iertare, pentru că au murit atunci sute, mii de oameni. Bineînțeles că asta nu se uită și eu îi înțeleg perfect”, a declarat Dodon în cadrul unei emisiuni de la „Russia Today”.

Editorialistul Ziarului NAȚIONAL, Nicolae Negru, condamnă aceste declarații ale lui Igor Dodon și afirmă că „doar Parlamentul îl poate aduce în simțiri pe nou alesul președinte, inițiind procedura de demitere, cu 2/3 din voturi, pentru încurajarea separatismului și terfelirea, compromiterea instituției prezidențiale, supunând decizia respectivă unui referendum”.

„Dodon nu are simțul măsurii și al demnității personale, ca să nu mai vorbim de cea națională. El pare că și-a pus în gând să terfelească instituția prezidențială, s-o transforme într-o platformă a propagandei neoimperiale rusești, separatiste. E grav că președintele ales spune minciuni fără nicio ezitare, ca o marionetă sau un robot conectat la Russia Today. Mișcările separatiste au fost anticipate în primăvara anului 1990 de amenințările Moscovei că vom avea „trei republici în loc de una”, dacă Chișinăul nu va participa la referendumul de menținere a URSS. După aceasta au apărut „republicile” de la Comrat și Tiraspol. Că „războiul civil” din 1992 a fost controlat de Rusia, că separatiștii au fost înarmați și sprijiniți de Armata a 14-a este stabilit de CEDO, în cazul lui Ilie Ilașcu. Acordul de încetare a focului, semnat în iulie 1992 de președinții Mircea Snegur și Boris Elțin, este o dovadă că „războiul civil” se purta între Rusia și Republica Moldova, că pe Nistru se dădea lupta pentru independența celui de-al doilea stat românesc”, îi amintește Nicolae Negru șui Dodon.

Potrivit editorialistului nostru, în acea perioadă au existat și manifestări unioniste. „Era firesc să existe. Dar nu unioniștii constituiau majoritatea în Parlament. Nu pe unionism se axa politica internă și externă a președintelui Mircea Snegur și a Guvernului condus de Valeriu Muravschi. Iar să vorbești despre românizare în Republica Moldova e cum ai vorbi despre rusificare în Rusia, aceasta ar putea să fie o temă de discuție cu referire la minoritățile etnice”, susține analistul politic Nicolae Negru.