Chetraru de la CNA știe care este PRIORITATEA R. Moldova: „E cazul să însușim această lecție”

Republica Moldova are nevoie de o instituţie responsabilă de recuperarea activelor dobândite în urma infracţiunilor, recomandă un studiu PNUD, lansat astăzi la Chișinău.

„Din păcate, știrile despre bunurile furate și dobândite prin corupție de funcționarii publici nu sunt o surpriză în multe țări. Valorile acestor active pot varia, dar costul real al corupției depășește cu mult valoarea activelor furate. Corupția subminează perspectivele societății pentru prosperitate și reziliență și deturnează resursele financiare de la producția de bunuri publice către buzunare private. Diminuează, de asemenea, încrederea în instituții și erodează fundamentele democrației și statului de drept. Cei care sunt în mare parte afectați de practicile corupte sunt cele mai sărace, vulnerabile și marginalizate grupuri ale societății, care sunt lipsite de servicii sociale de bază și de acces la justiție. În acest context, acest studiu analitic aduce o expertiză internațională calificată și o opinie independentă cu privire la mijloacele de consolidare a sistemului de recuperare a activelor din Republica Moldova care, odată implementat, va contribui la avansarea agendei anticorupție a Guvernului”, a afirmat Dafina Gercheva, coordonatoarea rezidentă ONU şi reprezentanta permanentă PNUD în Republica Moldova.

Directorul Centrului Naţional Anticorupţie, Viorel Chetraru, a declarat că până acum nu s-a confruntat cu problema recuperării bunurilor de peste hotare, dar că aceasta este deja o prioritate pentru R. Moldova.

„Recuperarea şi confiscarea bunurilor dobândite prin mijloace ilicite este o prioritate pentru Republica Moldova. Recent, reprezentanții Fondului Monetar Internațional, care au avut întrevederi cu Guvernul Republicii Moldova, au făcut recomandări de a asigura transparența acționariatului şi beneficiarilor finali din sistemul bancar național. Frauda bancară din Republica Moldova a scos în evidență probleme majore la recuperarea prejudiciilor. Până acum nu am avut practica de a recupera bunuri de peste hotare. Iată de ce e cazul să însușim această lecție”, a spus Chetraru, citat de un comunicat de presă al PNUD Moldova.

Autorii cercetării au constatat mai multe probleme ce țin de recuperarea bunurilor în R. Moldova, fac dificilă colectarea probelor, sechestrarea, confiscarea şi recuperarea veniturilor și au elaborat un set de recomandări, printre care se numără și instituirea unei autorități responsabile de recuperarea activelor – Oficiul de Recuperare a Activelor - care să funcționeze în cadrul CNA.

Această structură ar trebui să fie una multidisciplinară, care să cuprindă expertiză ale autorităţilor din domeniul judiciar, fiscal, de protecție socială, vamal și altele. Totodată, e nevoie de a miza pe o echipă de anchetatori financiari.

De asemenea, experții recomandă crearea unei baze de date pentru ținerea evidenței tuturor bunurilor sechestrate în legătură cu comiterea unei infracțiuni, ceea ce ar spori transparența în procesul de sechestru și responsabilitatea autorității de sechestrare.

Cercetarea a fost elaborată în cadrul proiectului „Consolidarea capacităţilor Centrului Naţional Anticorupţie de exercitare a funcţiilor de prevenire şi analiză a corupţiei”, finanţat de Ministerul Afacerilor Externe al Norvegiei, iar autorul acesteia este Pedro Gomes Pereira de la Institutul Basel pentru Guvernare, Elveţia, una din cele mai prestigioase centre de competenţă în recuperarea activelor.