Ce urmărește Federația Rusă prin provocarea crizei energetice în Transnistria? Maia Sandu, după ședința CSS: „Scopul este generarea unei crize politice pe malul drept al Nistrului și escaladarea situației”

Federația Rusă a întreprins, în ultimii ani, mai multe încercări și acțiuni de destabilizare a situației pe malul drept al Nistrului și a încercat de fiecare dată să implice regimul de la Tiraspol în aceste acțiuni de destabilizare. Criza energetică și umanitară provocată de Kremlin pe malul stâng al Nistrului este și formă de presiune la adresa regimului de la Tiraspol ca să fie mai cooperant în aceste acțiuni ale Kremlinului de a destabiliza situația în R. Moldova, declarat președinta Maia Sandu.

„Scopul acestei crize umanitare provocate de Kremlin pe malul stâng este generarea unei crize politice pe malul drept și escaladarea situației. Federația Rusă a întreprins, în ultimii ani, mai multe încercări și acțiuni de destabilizare a situației pe malul drept și a încercat de fiecare dată să implice regimul de la Tiraspol în aceste acțiuni de destabilizare. Ceea ce se întâmplă acum este și o formă de presiune care vine de la Kremlin pe regimul de la Tiraspol pentru ca acesta să fie mai cooperant în aceste acțiuni ale Kremlinului de a destabiliza situația în R. Moldova”, a declarat astăzi Maia Sandu, după ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS), în cadrul căreia a fost abordată situația de pe ambele maluri ale Nistrului, în contextul crizei energetice, determinate de sistarea livrărilor de gaze rusești către Transnistria, de la 1 ianuarie 2025.

Potrivit șefei statului, nu este pentru prima dată când R Moldova se confruntă cu asemenea situații.

„Cetățenii R. Moldova au mai trecut prin asemenea lovituri provocate de Federația Rusă și atunci când ne-am confruntat cu blocada exportului de vinuri, și atunci când a fost blocat exportul nostru de fructe către Federația Rusă, am mai avut situații cu folosirea energiei pe post de șantaj energetic. Am trecut prin toate aceste situații pentru că am fost uniți și înțelepți. Am fost solidari și asta trebuie să facem în continuare”, a punctat președinta.

Oficialul a ținut să precizeze că Chișinăul nu are datorii către „Gazprom”, lucru confirmat de un audit internațional, și nici nu împiedică tranzitul de gaze rusești pe teritoriul nostru.

„Vreau să amintesc că această criză energetică este provocată de decizia concernului Gazprom de a nu livra gaze naturale pe malul stâng, în pofida obligațiilor contractuale, contract semnat încă în anul 2021. Gazprom a decis încă în 2022, în mod unilateral, să nu-și onoreze angajamentele față de malul drept, reducând atunci substanțial livrările de gaze naturale și, de atunci, gazele naturale care au continuat să vină de la Gazprom au mers pe malul stâng. De la 1 ianuarie, aceste gaze nu mai sunt furnizate pe malul stâng și această situație a generat o criză umanitară pe malul stâng. În secolul nostru avem oameni care nu au căldură, electricitate sau apă câteva ore pe zi... Chișinăul nu împiedică tranzitul de gaze rusești pe teritoriul nostru. Despre asta a comunicat personal fostul ministru al Energiei, Victor Parlicov, conducerii Gazprom. Deci, încă din toamnă autoritățile de la Chișinău s-au arătat îngrijorate și deschise pentru a găsi o soluție pentru a nu se ajunge în această criză umanitară. Cunoaștem cu toții care a fost răspunsul Gazprom-ului”, a arătat Maia Sandu.

CITIȚI și Liderul separatist, Krasloselski, vizită la Moscova, cu zbor de pe AIC. Reacția Maiei Sandu

Potrivit Maiei Sandu, Chișinăul s-a adresat Tiraspolului încă din luna noiembrie 2024 pentru a discuta situația și pentru a elabora soluții pentru această criză, dar a primit un „refuz irațional”, care „nu este al Tiraspolului, ci al Kremlinului”.

„Răspunsul Tiraspolului a fost negativ, în mod constant au refuzat elaborarea acestor soluții și a fost refuzată oferta unui potențial ajutor umanitar și nu doar din partea Chișinăului și a partenerilor de dezvoltare. Această ofertă de ajutor a fost condiționată de revizuirea Codului vamal al R. Moldova și alte lucruri total irelevante pentru această situație. Guvernul s-a oferit să cumpere gaze pentru malul stâng împreună cu partenerii din Ucraina am discutat posibilitatea livrărilor de cărbune pentru ca să fie generată energie electrică pentru malul stâng. Toate aceste oferte au rămas fără răspuns”, a afirmat Maia Sandu.

Cât privește malul drept al fluviului Nistru, președinta a subliniat prețurile mari la energia electrică, cauzate de aceeași criză provocată de Moscova, apreciind, totuși, că jumătate din curent este generat din surse interne, inclusiv din energia regenerabilă care a crescut semnificativ în ultimii ani.

„Tarifele pe care le achităm pe malul drept sunt înalte. Această criză provocată de Gazprom a dus și la creșterea tarifelor la energia electrică pe malul drept. În acest context, vrem să ne asigurăm că și agenții economici, și gospodăriile casnice vor trece mai ușor peste această perioadă. Guvernul are un mecanism prin care va compensa până la 50% cheltuielile agenților economici, fiind vorba de o treime dintre producători, cei mai afectați de creșterea tarifelor”, a afirmat președinta, amintind că 680 de mii de gospodării primesc compensații, un cost de 2,9 miliarde de lei pentru acest sezon.

Pe termen mediu, autoritățile își propun, printre altele, să stimuleze investițiile în regenerabile, să pună în funcțiune liniei de tensiune înaltă Chișinău- - Vulcănești în anul 2025, să crească sprijinul Guvernului pentru gospodăriile vulnerabile, inclusiv prin acordarea de vouchere energetice, să încurajeze retehnologizarea întreprinderilor pentru a reduce consumul de energie electrică etc.