Care sunt cele mai frecvente simptome de Covid-19. Mega-anchetă epidemiologică pe pacienții din Europa

O mega-anchetă epidemiologică realizată pe pacienții din Europa arată care sunt cel mai des întâlnite simptome cauzate de noul coronavirus. Majoritatea persoanelor infectate a raportat dureri de cap și pierderi de miros, arată studiul publicat în Journal of Internal Medicine.

Studiul a mai relevat și că maladia poate lua forme diferite, în funcţie de vârsta şi de sexul persoanelor infectate. De exemplu, pacienţii tineri prezentau mai des tulburări ORL (urechi, nas şi gât), în timp ce vârstnicii prezentau adeseori febră, stare de oboseală şi pierderea apetitului. În plus, tusea şi febra au fost mai des constatate la bărbaţi, femeile fiind afectate, de obicei, de simptome precum pierderea mirosului, dureri de cap şi nas înfundat.

Altfel, la un procent de 70% dintre pacienţii europeni s-a descoperit ca simptomatologie comună durerea de cap și pierderea mirosului.

Printre celelalte simptome frecvente s-au numărat nasul înfundat (67,8%), tusea (63,2%) şi starea de oboseală (63,3%), urmate de dureri musculare (62,5), secreţii nazale abundente (60,1%) şi pierderea gustului (54,2%). În schimb, febra a fost semnalată de mai puţin de jumătate dintre pacienţii participanţi la acest studiu (45,4%).

Această primă anchetă epidemiologică pe pacienţi europeni cu forme non-severe de Covid-19 a fost lansată de Federaţia Internaţională a Societăţilor de ORL și a avut drept scop să evalueze frecvenţa simptomelor de pierdere a mirosului (anosmie) şi a gustului (ageuzie), raportate de anumiţi pacienţi după sosirea pandemiei pe continentul european.

Rezultatele preliminare publicate au arătat frecvenţa acestor simptome, care sunt puţin descrise în Asia, prin comparație.

Întregul studiu a fost realizat în cinci ţări europene (Franţa, Belgia, Italia, Spania şi Elveţia) și el confirmă teoria conform căreia pierderea mirosului este „un simptom specific” pentru COVID-19 şi nu doar o consecinţă a obstrucţiei nazale.

„Capacitatea virusului de a invada bulbul olfactiv şi, prin consecinţă, sistemul nervos central este probabil o ipoteză pentru a explica anosmia”, au precizat cercetătorii de la Spitalul Universitar Foch, din Suresnes (Franţa).

De asemenea, autorii studiului au mai lansat și ipoteza că mutaţiile genetice succesive ale noului coronavirus s-ar putea afla la originea acestor simptome diferite şi că populaţiile europene prezintă concentraţii mai mari ale enzimei de conversie a angiotensinei 2 (ACE2), care acţionează ca un receptor al coronavirusului.