Aur negru la Cahul! Patru sate au independență energetică

Independență energetică // Patru localități din sudul republicii au renunțat la gazul rusesc, înlocuindu-l cu cel autohton extras din sondele forate în satul Victorovca din raionul Cantemir

Încă din perioada sovietică cercetătorii vorbesc de existența unor zăcăminte de hidrocarburi în R. Moldova care ar valora miliarde de dolari, însă acestea rămân neexploatate. Statul nu are bani pentru a finanța proiecte de cercetare a solului, iar investitorilor privați le este frică să pompeze bani într-o asemenea afacere. Un singur agent economic s-a aventurat să investească milioane de dolari în extracțiile de țiței și gaz din sudul R. Moldova, iar rezultatele sunt evidente: lunar sunt pompate în conducte peste 300 de mii de metri cubi de gaz autohton, iar la rafinare ajung circa 800 de tone de țiței moldovenesc.

Peste o mie de consumatori din patru localități ale raionului Cantemir beneficiază de câțiva ani de gaz moldovenesc. Acesta este extras din sondele din satul Victorovca, de la o adâncime de 700 de metri. „Am construit o conductă de 60 de kilometri care a fost conectată la cea administrată de „MoldovaGaz”. Pompăm lunar între 300 și 400 de mii de metri cubi de gaz, dar potențialul e mult mai mare. Dacă am găsi un partener de nădejde, am face investiții în forarea unor sonde noi”,spune Valentin Bodișteanu, directorul companiei „Valiexchimp” care deţine dreptul de exploatare a zăcămintelor de gaze naturale și petrol din zona de sud a țării.

„Am renunțat la gazul rusesc”

Sergiu Obreja, primarul comunei Ciobalaccia din raionul Cantemir, în componența căreia se află și satul Victorovca, susține că sătenii nu mai utilizează gazul rusesc de când sunt exploatate cu succes rezervele locale. „În gospodăriile oamenilor sunt două robinete – unul vine de la conducta locală și altul este pentru gazul rusesc la care am renunțat demult. Ne ajunge gazul nostru pe timp de vară, iar iarna oamenii trec la sobe, că e mai ieftin să te încălzești cu lemne și cărbune”, precizează Sergiu Obreja. Un metru cub de gaz extras din satul Victorovca este vândut locuitorilor la același preț ca și gazul rusesc livrat de „MoldovaGaz”.

Cinci milioane de dolari pentru o sondă

Specialiștii au estimat că în sondele actuale de la Victorovca ar fi rezerve de cel puțin un miliard de metri cubi de gaz, dar ar putea fi extras și mai mult, dacă ar fi săpate sonde mai adânci. Însă, investițiile sunt de ordinul zecilor de milioane de lei. „S-au interesat companii din Statele Unite ale Americii, Irlanda, Rusia, dar nu am ajuns la o colaborare. O sondă cu o adâncime de 3 000 de metri costă cel puțin cinci milioane de dolari și nimeni nu vrea să își asume un astfel de risc. Și infrastructura din zonă e proastă. Acolo e baltă, sunt diguri și drumuri proaste. Pentru parteneriat, trebuie să identificăm o companie specializată care forează în bălți”, explică Valentin Bodișteanu. Agentul economic a propus și Guvernului câteva proiecte de colaborare, dar nu a primit deocamdată un răspuns. După extragerea gazelor din satul Victorovca, statul ar putea utiliza rezervorul natural construit de „Valiexchimp”, care are o capacitate de un miliard de metri cubi de gaz.

Fără contribuții la bugetul local

Singura nemulțumire a autorităților locale în raza administrativă a cărora se află sondele de gaz este legată de exploatarea terenurilor publice. Potrivit primarului Sergiu Obreja, agentul economic nu achită nicio taxă de arendă pentru pământul din apropierea sondelor. „Aproape un hectar de teren pe care îl folosește compania aparține primăriei. Trebuie să schimbăm destinația terenului din agricol în industrial pentru a-l putea da în arendă. Sperăm să fie modificată legislația, astfel încât Consiliul local să poată schimba destinația, fără o decizie a Guvernului”, a adăugat Obreja.

Rezerve de 600 de mii de tone de petrol

Tot în sudul republicii, în localitatea Văleni din raionul Cahul, se află și zăcămintele de petrol ale R. Moldova, exploatate de același agent economic. Lunar, de aici se extrag circa 800 de tone de țiței. În ultimii ani, la Văleni au fost forate trei sonde noi de 700 de metri adâncime. Ultima a fost dată în exploatare în luna mai a anului curent și este încă în fază de testare. Extrageri de țiței se fac permanent, cu excepția perioadelor în care au loc calamități naturale. „Dacă plouă mult, apa se ridică peste zăcăminte. Noi conservăm sonda și revenim peste câteva luni când totul se usucă”, precizează Valentin Bodișteanu.

Țiței rafinat la Comrat

Petrolul extras din Văleni este prelucrat la rafinăria construită acum zece ani în orașul Comrat. Aici a fost instalat utilaj modern, fiind investite peste o sută de milioane de lei. Procesul de distilare a țițeiului și producere a benzinei sau motorinei made in Moldova nu este deloc simplu, iar veniturile companiei care administrează rafinăria sunt modeste, spune directorul firmei „Arnaut-Petrol”, Vladislav Boghii: „Procesarea nu e simplă. Țițeiul vine cu apă, noroi și tot felul de impurități. Activitatea noastră vine să susțină procesul de exploatare a zăcămintelor de petrol din R. Moldova. Nu este deloc avantajos să prelucrăm țiței de import, pentru că prețul final la carburanții obținuți ar fi mai mare decât cel de piață. Rafinăria lucrează acum la o capacitate de 40% și distilează doar țițeiul de la Văleni”.

1 400 de tone de carburanți autohtoni

Anul trecut, la rafinăria din Comrat au fost produse 1 231 de tone de motorină și 159 de tone de benzină. Cifrele vor fi depășite în anul curent, potrivit calculelor estimative făcute de administratorii companiei. „Obținem mult mai puțină benzină, pentru că țițeiul moldovenesc este greu, vâscos, bituminos și are un conținut de unu la sută de benzină, în comparație, de exemplu, cu țițeiul din Kazahstan care este mai ușor și are un conținut de 35% de benzină”, explică Vladislav Boghii. Carburanții produși la Comrat sunt vânduți în mare parte agenților economici locali care au devenit deja clienți permanenți. Motorina și benzina moldovenească pot concura la calitate cu cele de import. Acest lucru este atestat printr-un certificat de calitate emis de autoritățile competente.

Igor Nicoară, cercetător științific al Institutului de Geologie și Seismologie al Academiei de Științe a Moldovei

Până în anii ’60, pe teritoriul R. Moldova au fost forate peste 700 de sonde cu o adâncime de până la trei mii de metri pentru a găsi rezerve de hidrocarburi. Au fost evidențiate mai multe zone cu perspective, dar cele mai mari cantități sunt pe linia Ungheni-Basarabeasca. Cercetările s-au finalizat atunci, iar noi acum structurăm toate datele într-un sistem automatizat și putem oferi consultanță științifică, dacă cineva s-ar interesa de exploatarea zăcămintelor de hidrocarburi. Am vrea să facem cercetări pe teren, dar prospecțiunile presupun finanțări foarte mari, iar statul nu dispune de astfel de resurse.